Premieră națională. Registru medical pentru prevenirea insuficienţei cardiace, la Institutul Inimii din Cluj

Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” din Cluj-Napoca derulează un proiect prin care a fost creat, în premieră națională, un registru destinat prevenirii bolilor grave de inimă.

Proiectul se numeşte „Crearea unui registru de urmărire a remodelării ventriculare stângi post-infarct miocardic acut, în scopul prevenirii insuficienţei cardiace”, și are un buget de 2,5 milioane de euro, din fonduri norvegiene nerambursabile, prin Mecanismul Financiar SEE 2014 – 2021. Proiectul este derulat în cadrul Programului „Provocări în sănătatea publică la nivel european”, fiind coordonat de catre Prof.Dr.Adrian Iancu, în calitate de manager de proiect, și Șef de lucrări Dr Ioana Dregoesc în calitate de asistent manager.

Florin Crișan, managerul Institutului: ”Suntem așa cum ar trebuie să fie un institut în zilele noastre”

”Dificultatea anilor pandemici au determinat câteva mici întârzieri în derularea proiectului, dar îndrăznesc să spun că, astăzi, suntem în grafic și ne vom atinge obiectivele pe care ni le-am propus. Realizarea acestui program este rezultatul muncii dlui profesor Iancu, împreună cu echipa dânsului, pe care a derulat-o de foarte mulți ani. Vreau să-i mulțumesc pentru asta dlui profesor și pentru că, odată, a ajutat în acest program să aducem beneficii pacienților, dar și, pentru Institut, prin bugetul acesta mare pe care l-am avut, să completăm nevoia noastră de echipamente. Și, sigur, elementul central al acestui program a fost achiziția unui RMN, dar și a unui CT, de către noi, care vin să completeze dotarea de care aveam nevoie și, îndrăznesc să spuncă, astăzi, Institutul nostru are o tehnologie și o dotare bună. Avem activități foarte bune de educație-cercetare pe care le derulăm împreună cu Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj, o colaborare inter-disciplinară foarte bună  prin dezvoltarea Laboratorului de Radiologie. Deci suntem un institut așa cum ar trebuie să fie un institut în zilele noastre”, a spus managerul Institutului Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” din Cluj-Napoca, Florin Crișan.

prof.dr. Adrian Iancu, managerul proiectului: ”Timpul înseamnă mușchi care moare”

”Esența acestui registru este de a ne arăta viața reală, adică ce se întâmplă în viața reală în România la ora actuală. Și în viața reală se întâmplă următorul lucru: bolnavii nu au o educație suficientă ca să se adreseze din timp unui serviciu specializat. Noi, medicii, ne facem foarte bine treaba, adică avem un timp de întârziere foarte mic a bolnavului care ajunge în spital, în schimb timpul de întârziere de când debutează simptomele și până când pacientul se adresează cadrului medical este foarte mare. Asta înseamnă lipsa de educație. Cum spuneau partenerii norvegieni, ei au rezolvat această problemă într-un timp destul de mare, de aceea e nevoie ca acești bolnavi să fie bine informați asupra acestui pericol, pentru că bolnavii care ajung târziu pot dezvolta infarcte mari. După cum spun eu, ”time is muscle”, timpul înseamnă mușchi care moare și care se repercutează, practic, în apariția insuficienței cardiace, cauză foarte importantă de mortalitate în România. Un milion de români au insuficiență cardiacă în acest moment. Deci, noi vrem să prevenim, și cea mai bună prevenție este vizita la medic. Timpul trece, inima suferă, țesutul se necrozează și moare, și de aici se ajunge la insuficiența cardiacă.

Ceea ce a adus bun acest registru este faptul că, odată bolnavul intrat în contact cu noi, profilaxia secundară, adică să nu mai fie dezvoltat un astfel de eveniment, a fost suficient de bună. Adică, bolnavii au fost monitorizați, tensiunea li s-a normalizat în urma tratamentului, colesterolul a scăzut în urma tratamentului. Deci, noi ne-am făcut cumva treaba și dincolo de aspectul intraspitalicesc. Îi urmărim în ambulatoriu…

Principiul de funcționare al registrului nu e deloc complicat. În momentul în care bolnavul ni se adresează și intră în raza noastră de acțiune, se face tot ce trebuie din punct de vedere terapeutic. Bolnavul este introdus într-un cloud, îi spunem noi, datorită unei firme specializate care se ocupă de acest lucru, și acesta este automat urmărit și chemat. În primul rând, pacientul este sunat și întrebat cum stă cu sănătatea, dacă nu e bine este îndrumat să se adreseze primului serviciu medical și dacă e cazul este chemat la noi. Oricum, ei sunt programați prin acest registru să vină la control la șase luni, la un an, și se urmărește implementarea profilaxiei secundare. Sperăm să extindem acest registru pentru că ne oferă date importante despre viața reală din România, iar educația pe care noi trebuie să o facem, și prin intermediul presei, este foarte importantă. E simplu: am o durere mare în piept, telefon la serviciul de urgență. Vreau să vă mai semnalez, din păcate, un alt aspect negativ al vieții noastre, și anume că 25 la sută dintre bolnavii cu infarct miocardic acut nu au durere în piept, ci au alte simptome, un alt disconfort. Deci, aceștia trebuie educați ca pentru orice disconfort pe care îl au, să se adreseze unui cadru medical pentru primul contact.

În acest moment, în acest registru avem înregistrați 1.300 de pacienți. Repet, înrolarea a fost foarte dificilă din cauza pandemiei de covid. Gândiți-vă că și achizițiile au mers mai greu în perioada respectivă”, ne-a declarat prof. Adrian Iancu, managerul proiectului.

prof.dr. Adrian Molnar, director medical: ”Acest proiect va deveni unul național”

Directorul Medical, Adrian Molnar, ne-a explicat situația rezidenților din chirugia cardiovasculară, dar și importanța registrului de urmărire a pacienților cu insuficiență cardiacă.cardiacă

”Din păcate, nu doar în România, ci și în plan european, interesul pentru chirurgia cardiacă a scăzut destul de mult în ultimii ani. Explicațiile ar fi multe, în primul rând este o specialitate foarte grea, durează foarte mult specializarea, după șapte ani începi să lucrezi, devii un matur pe la 40-45 de ani, ceea ce este mult pentru că în alte specialități la aveastă vârstă ești deja un specialist format. Chirurgia cardiacă nu se pretează la nivel de cabinet, ceea ce este un alt punct nefavorabil. Stresul este foarte mare, responsabilitatea este foarte mare, presiunile din toate părțile sunt foarte mari, așa încât la nivel european și mondial interesul a scăzut pentru această specialitate. Este o mare diferență față de acum 30 de ani, când intram eu în sistem, și specialitatea de chirurgie cardiacă era la mare căutare. În plus, în ultimii 15 ani, am constatat o schimbare de paradigmă în chirurgia cardiacă, care tinde tot mai mult a deveni o chirurgie minim invazivă, intrând aici pe teritoriul cardiologiei intervenționale, unde tot mai mulți cardiologi devin mai agresivi în a trata bolile intrând pe teritoriul chirurgiei, deci am ajuns într-un punct în care ne cam suprapunem, și atunci chirurgia intervențională va deveni mai tentantă pentru rezidenți, iar chirurgii vor trebui să-și schimbe mentalitatea, modul de gândire, modul de abordare, să încerce să devină mai puțini agresivi. Deci, și asta e o continuare firească a chirurgiei, tot mai mulți pacienți se vor îndrepta înspre chirurgia intervențională, pentru că ea rezolvă la ora actuală o mare parte din patologia coronariană, boli structurale, bolile valvelor și așa mai departe.

Iar acest registru ne arată de fapt unde suntem. Orice țară are registre medicale pentru asta ne ajută să înțelegem ce se întâmplă în zona noastră, sau la nivel național. Există registre pentru toate tipurile de boli, iar țările dezvoltate au sute de mii de pacienți înrolați, de unde pot scoate orice fel de date. Pe baza acestora se fac ghiduri, se fac îndrumări spre specialitățile respective, despre patologia respectivă.

Acest registru lipsea din panoplia registrelor naționale, așa încât este foarte bine venit și sigur că ne va ajuta foarte mult. Acest proiect va deveni unul național în care sperăm să-l adopte și să se înscrie toate centrele mari din România după ce va fi definitivat”, a spus și prof.dr Adrian Molnar, directorul medical al Institului Inimii din Cluj.

Centrele norvegiene implicate în proiect sunt: Haukeland University Hospital, Bergen, Norvegia, reprezentat de către Dr. Oyvind Bleie, și University Hospital of North Norway, Tromsö, Norvegia, reprezentat de către Dr. Terje Steigen. Partenerii de proiect la nivel național sunt: Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara și Spitalul Clinic Județean de Urgență Oradea.

Până la finalul proiectului derulat de institutul clujean, numărul bolnavilor din registru ar urma să ajungă la 4.000-5.000.

Sandu Mureșan