Prefectul Alexandru Cordoș resuscitează «transilvanismul» de sorginte autonomistă: „La Cluj și în Transilvania suntem altfel!”. El dă de gol și blat-ul politic local dintre PSD și PNL

Noul prefect al județului Cluj, Alexandru Cordoș, stârnește controverse prin cele mai recente declarații publice în care susține o distincție netă între modelul de colaborare din Ardeal și restul țării, afirmând că „la Cluj și în Transilvania suntem altfel”. Discursul reprezentantului Guvernului în teritoriu readuce în prim-plan o retorică cu accente separatist-identitare și de excepționalism regional, transformând proiectele administrative și de infrastructură din fonduri publice în argumente ale unui „transilvanism” politic.

Discursul reprezentantului Guvernului dă de gol și blat-ul politic local dintre PSD și PNL, împachetat convenabil drept o „colaborare instituțională peste liniile de partid” pe care doar ardelenii ar fi capabili să o înțeleagă.

Aflat sâmbătă pe șantierul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii din cartierul clujean Borhanci în calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu, prefectul Cordoș a simțit nevoia să sublinieze o pretinsă superioritate a modelului de colaborare instituțională Transilvamia, făcând o distincție netă între modul în care se face administrație la Cluj și restul țării:

„Deci această colaborare între administrație, mediul universitar și unitățile economice nu face decât să ne ajute să rămânem acolo unde suntem. Faptul că la Cluj, faptul că în Transilvania suntem altfel — fără să aducem atingeri cuiva —, pur și simplu lucrăm în folosul cetățenilor, iar acest lucru se va vedea. […] Dacă alții nu au înțeles ceea ce se întâmplă — din păcate, tot din Transilvania —, aici, la Cluj, în acest moment, Guvernul României, domnul ministru, președintele Consiliului Județean și administrația județeană în ansamblul său înțeleg aceste lucruri și vom vedea împreună, așa cum am spus, un alt mod de a face politică și o altă abordare administrativă în interesul cetățenilor”, a declarat Cordoș de față cu Alexandru Rogobete, membru al Guvenrului României, și care este născut în Prahova, în afara Arcului Carpatic, și căruia prefectul și Consiliul Județean i-au cerut ajutorul pentru a finanțat sediyul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii.

Deși Corodș a precizat că nu vrea să aducă atingere cuiva spunînd că „în Trabnsilvania suntem altfel”, ideea avansată de noul reprezentant al Executivului este că Ardealul — și în special Clujul — sunte altceva față de restul regiunilor istorice ale României. Sub pretextul eficienței instituționale, afirmația „în Transilvania suntem altfel” tinde să alimenteze mitul excepționalismului transilvănean, punând la îndoială unitatea decizională și viziunea integrată a administrației publice de la nivel național. Practic, Cordoș a pus o linie roșie pe Carpați pentru a separa Transilvania de restul țării.

Tentația de a promova o „altă abordare administrativă” definită strict pe criterii geografice ridică semne de întrebare, mai ales din partea unui prefect — funcționar al cărui rol constituțional este tocmai acela de a garanta aplicarea unitară a legilor statului român în teritoriu și de a veghea la respectarea interesului național, nu de a polariza discursul pe axa regională.

Acest tip de declarații nu fac decât să resuscitare curentului „transilvanist”. Acest curent a fost promovat intens imediat după Unirea de la 1918 iar în ultimii ani anumite cercuri autonomist separatiste încearcă să popularizeze din nou această idee ce vizează izolarea românilor ardeleni de marea lor familie naţională. Adepţii ideii de transilvanism încearcă să demonstreze că Transilvania are viaţa sa, istoria sa şi că această regiune geografică este din punct de vedere cultural cu totul diferită de restul României. Adevărul este însă cu totul altul. Acest termen are rolul de a deghiza un program autonomist-secesionist pentru a-i ascunde sub o umbrelă înşelătoare adevărata semnificaţie. Practic ”transilvanismul” nu este altceva decât o etapă dintr-un plan mai complex ce vizează combaterea efectelor Trianonului. Deşi unele voci încearcă să arate că transilvanismul a apărut la sfârşitul sec. XIX, în realitate acest curent a fost conceput în laboratoarele revizionismului maghiar după 1918, când românii din Transilvania şi-au întors faţa către Bucureşti. Curentul a fost promovat intens, câştigând teren în rândul unei părţi a maghiarilor din Ardeal. La acea vreme, românii au avut o rezervă totală faţă de această idee, refuzând să intre în acest joc. Transilvanismul a fost resuscitat după `89 iar în ultimii ani se constată o intensificare a propagandei pe această temă. Cum era de aşteptat, cei mai înflăcăraţi susţinători ai ideii de transilvanism sunt acei reprezentanţi ai etnicilor maghiari care s-au erijat în luptători pentru autonomia teritorială a ţinutului secuiesc. Pe lângă aceştia, în rândul populaţiei maghiare există o serie de persoane care, dându-şi seama că fără sprijinul majorităţii româneşti nu-şi pot atinge obiectivul, încearcă să câştige adepţi în rândul românilor.

Solicitat ulterior să nuanțeze declarația, Alexandru Corodș a arătat că atunci când e vorba de siguranță publică și de sănătate, În Transilvania nu contează culoarea politică și că nu se trasează „linii roșii”.

„Mai întâi, permiteți-mi să-i mulțumesc domnului ministru, să vă mulțumesc dumneavoastră pentru faptul că ați fost alături de noi. Este o vizită foarte importantă. Vă aduceți aminte, la ultima vizită a domnului ministru, la fel am făcut un maraton al sistemului de sănătate publică din județul Cluj și vreau să vă spun că încă de atunci am discutat pentru a vedea și alte investiții, și de atunci încă am susținut, în primul rând colegii mei, inclusiv investiția Spitalului Monobloc pentru Copii. Prin urmare, toată această perioadă, domnul ministru poate să confirme, am ținut legătura. Sigur că între timp au mai apărut tot felul de alte lucruri. Ceea ce spunea domnul ministru: când vorbim de siguranță publică, când vorbim de sănătate, nu trasăm linii roșii. Acesta a fost mesajul pe care am vrut să-l transmit”, a arătat Cordoș. El a mai eexplicat că în Transilvania se înțelege mai bine importanța conlucrării între partide, precvizând că, deși în mod tradițional nu PSD nu ar fi avut ce să cayute cu președintele Alin Tișe, există o colaborare.

Am spus că în Transilvania înțelegem mai bine acest lucru, fără să aduc vreo atingere — și am menționat, păcat că nu ai fost acolo, am spus atunci că nu vreau să aduc atingere nimănui —, și faptul că domnul ministru a înțeles acest lucru și a înțeles colaborarea instituțională, pentru că în mod normal, tradițional, politic, n-am fi avut ce să căutăm partea social-democrată cu președintele Alin Tișe. Dar am vrut să sublinez că noi avem o colaborare aici în folosul sau în interesul cetățeanului. Acesta a fost de fapt mesajul pe care domnul ministru, Guvernul României de astăzi, l-a înțeles foarte bine. La acest aspect am lucrat mai mult. Au lucrat colegii parlamentari, au lucrat colegii consilieri județeni, a lucrat domnul profesor europarlamentar Vasile Dîncu și mai mulți alții, dar cel mai mult a lucrat cooperarea și cred că mă pot…”

Cosmin PURIȘ