Poveşti incredibile spuse de urmaşii supravieţuitorilor Holocaustului

Asociaţia Judaica, în parteneriat cu Consiliul Judeţean, a organizat, la sfîrşitul săptămînii trecute, Ziua Memorială a Holocaustului. Evenimentul, la care au participat urmaşi din România şi din străinătate ai victimelor Holocaustului, a avut loc sîmbătă seara, în sala Jupiter a hotelului Univers T, unitate aflată în administrarea CJ. Evenimentul a început cu un moment de reculegere, păstrat în memoria celor dispăruţi.

5 Consiliul Judeţean a fost reprezentat de Daniel Mihiş, unul dintre consilierii şefului instituţiei, care a dat citire mesajului transmis de preşedintele CJ, Horea Uioreanu. „Rememorarea atrocităţilor pe care semeni ai noştri, indivizi care aveau pretenţia de a fi oameni, le-au putut comite la adresa unor alţi semeni, a unui popor întreg a cărui exterminare şi-au propus-o, nu poate decît să mă şocheze şi să mă revolte, o dată în plus. Consider, cu toată convingerea, că e de datoria noastră să facem tot ce ne stă în putere pentru ca astfel de barbarii şi atrocităţi inimaginabile, contrare înseşi ideii de umanitate, să nu se poată repeta vreodată…Nu putem uita şi mulţumim, totodată, comunităţii iudaice pentru contribuţia pe care a avut-o, secole la rînd, la dezvoltarea acestui areal, pentru numeroasele personalităţi ale acestei comunităţi etnice care s-au remarcat şi care au activat cu excelenţă în multiple planuri ale vieţii economice, politice, medicale, academice şi ştiinţifice, în calitate de cetăţeni loiali ai statului în care au trăit”, a transmis Uioreanu.

Potrivit organizatorilor evenimentului, luna aprilie a fost decretată luna de prevenţie a genocidului. „În acelaşi timp, în Israel, în această lună se comemorează Ziua Holocaustului. De ce aprilie este luna de prevenţie a genocidului? Pentru că toate marile genocide – cel armenian, cel din Bosnia, cel din Rwanda şi Darfur -, au început toate în aprilie. În 1951, după război, oficialii israelieni au decretat ziua memorială a holocaustului – în ebraică, Yom HaShoah – ca aducere aminte pentru cele şase milioane de vieţi de evrei care au pierit în holocaust. Noi aici ne-am raliat comemorării care se petrece în Israel şi, prin Asociaţia Judaica, am organizat acest eveniment care este unul ce îmbină memoria celor dispăruţi cu o încercare de conştientizare a oamenilor în legătură cu faptul că, dacă nu sîntem conştienţi, în fiecare moment, de acest pericol, el se poate repeta oricînd, sub diverse forme”, a arătat Ioana Cosman, preşedintele Asociaţiei Judaica, în cuvîntul de deschidere.

Poveşti cutremurătoare
Evenimentul a continuat cu prezentarea poveştilor de viaţă ale urmaşilor supravieţuitorilor Holocaustului. „Eu mi-am pierdut mama în lagăr. Avea numai 45 de ani, dar a fost aşa de rău bătutăîn ghetoul din Reghin, încît, deşi era o femeie frumoasă, cînd am ajuns în lagăr arăta ca o bătrînă. Aşa că a fost selectată pentru gazare. Ultimele ei cuvinte au fost către o prietenă: «Ai grijă de fetiţa mea»”, povesteşte Marta Marmor, una dintre supravieţuitoarele Holocaustului. O altă supravieţuitoare, Ecaterina Steinberg,  relatează despre atitudinea cunoştinţelor, a vecinolor, dar şi despre pericolul pe care putea să îl constituie orice încercare de a-i ajuta pe evreii ameninţaţi cu deportarea.  „Au fost unii (vecini) care nici nu au vrut să ne recunoască pe stradă. Alţii au venit şi au zis, aşa, în şoaptă, «Vai, va fi mai bine! Vai, ce rău ne pare, noi nu asta am vrut!» Au fost unii care au vrut să ne ajute, dar n-au putut, pentru că erau ameninţati că vor fi deportaţi sau împuşcaţi. Cînd a început ghetoizarea şi ştiam că nu putem duce în ghetou decît cîteva kilograme, foarte puţine lucruri, au mai venit unul-doi şi au zis «Hai, dă ceva ca să îţi ascundem». Dar numai seara, cînd era întuneric veneau, fiindcă toţi vecinii se uitau cine vine la tine şi nu ştiai cine te denunţă. Erau foarte multe denunţuri. Au fost familii care au fost ascunse, dar aproape toţi au fost denunţaţi şi pe urmă deportaţi”, îşi aminteşte, cu tristeţe, supravieţuitoarea.

Cutremurătoare este şi povestea spusă de Eva Agh, a cărei mamă a pierit împuşcată la Auschwitz, sub ochii ficei. „Mama era o femeie voinică, dar aşa a slăbit de tare, că nu mai avea putere. Avea ulcer la stomac şi nu a putut mînca mîncarea de acolo. Şi pentru că a slăbit foarte tare, au internat-o la infirmierie. Asta a fost cam la o lună de zile de cînd am ajuns la Auschwitz. Aveam dreptul o dată pe săptămînă să vizităm bolnavii…aşa că m-am dus şi eu la mama s-o vizitez. Şi mergînd spre ea – ea era afară -, cînd m-a văzut a alergat spre mine, iar militarul acela acrezut că vrea să fugă şi a împuşcat-o în faţa mea”

Aprilie a fost declarată lună de prevenţie a genocidului
„Ziua Memorială a Holocaustului a fost decretată de oficialii israelieni pentru a onora memoria celor 11 milioane de oameni – evrei sau creştini – ucişi în Holocaust. De-a lungul timpului, milioane de oameni şi-au pierdut viaţa ca urmare a uciderilor în masă, a genocidelor, sau a Holocaustului”, arată organizatorii evenimentului.
Poate nu multă lume ştie, dar luna aprilie are o semnificaţie aparte, legată de izbucnirea a numeroase crime împotriva umanităţii:

• şase milioane de evrei şi-au pierdut viaţa în timpul Holocaustului
• În aprilie 1915 izbucneşte genocidul armenilor, încheiat cu pirderea a peste două milioane de vieţi
• În aprilie 1975 încep uciderile în masă în Cambodgia, sfîrşite cu moartea a peste două milioane de oameni
• În aprilie 1992 forţele militare sîrbe încep o campanie de curăţare etnică, încheiată cu uciderea a mii de persoane în Bosnia
• În aprilie 1994 izbucneşte genocidul din Ruanda, în care îşi pierd viaţa peste un milion de oameni
• În aprilie 2003 izbucneşte genocidul din Darfur. Ne aflăm în aprilie 2013 – zce ani mai tîrziu – şi pacea nu s-a aşternut în Darfur. Peste 300 de mii de vieţi s-au pierdut şi peste trei milioane de oameni au fost nevoiţi să-şi abandoneze casele şi agoniseala de-o viaţă.

„Cînd transformi moartea în cifre, îşi pierde din însemnătate şi se îndepărtează de conştiinţă. În 1945 s-a spus să nu se mai repete. Totuşi, s-a repetat…şi s-a repetat…şi se va mai repeta! Cîtă vreme privim cu intoleranţă şi nu cu înţelegere, cîtă vreme vorbim cu ipocrizie şi nu cu credinţă, cîtă vreme hrănim doar trupul nu şi sufletul, atîta vreme vom fi incapabili să învăţăm ceva din istorie şi vom continua să ucidem pe cel care este altfel decît noi…Evrei, creştini, musulmani, albi, negri, asiatici – sîntem cu toţii altfel unii pentru ceilalţi. Cine va face primul pasul? Nimeni? Toţi aşteptăm ca celălalt să-l facă. Dar îngerii nu sînt mulţi. Ei se nasc în tăcere şi poartă un altfel de chip”, şi-a încheiat expunerea Ioana Cosman, reprezentanta Asociaţiei Judaica.
Adriana STUPAR

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.