Pledoarie pentru istoria naţională şi învăţămîntul clasic la Astra clujeană

Despărţămîntul Cluj al Astrei a organizat joia trecută o şedinţă specială pentru a analiza situaţia predării istoriei naţionale în învăţămîntul liceal şi încercarea Ministerului Educaţiei de a scoate din programa didactică predarea Limbii Latine. În acest scop a fost învitat Prof. univ. dr. Radu Ardevan care a vorbit cu competenţă şi eleganţă despre nevoia învăţămîntului umanist şi ceea ce a însemnat acest învăţămînt în aşezarea culturii europene pe temelii sigure. S-a subliniat faptul că pentru fiecare popor cunoaşterea trecutului propriu nu înseamnă numai o largă deschidere de orizont, ci şi găsirea locului propriu în marele concert al popoarelor civilizate, definirea gradului de identitate al fiecăruia în raport cu celălalt, stimularea patriotismului şi a datoriei faţă de Ţară şi faţă de progresul ei. Într-o epocă a globalizării precum cea de faţă, semnele prograsului nu ţin de ştergerea identităţii şi de neglijarea aportului cultural al fiecărui neam la progresul general, ci tocmai de sublinierea factorilor care întăresc naţiunile şi le fac apte să-şi construiască un viitor perfectibil printr-o continuă raportare la trecut, la minusurile şi plusurile acestuia. Valorile culturale ale neamului, voivozii şi domnitorii noştri, care şi-au făcut un nume de glorie din apărarea fruntariilor ţării, oastea anonimă şi tăcută a poporului care a dus greul secolelor de asupriri, războaie, cotropiri, vexaţii, nu pot fi şterse cu buretele şi prefăcute peste noapte într-o disciplină anemică de Educaţie cetăţenească, dacă fondul problemelor, contextul istoric concret este ignorat şi şters din mintea tinerelor generaţii. Numai cultivarea trecutului şi a experienţei pe care el o degajă va asigura tinerelor generaţii capacitatea de a răspunde la provocările veacului, la cerinţele ce ni le pune în faţă ziua de azi şi cea de mîine. Cu asemenea argumente, vizînd eşafodajul central al culturii noastre care se razimă pe moştenirea clasică, a fost apărată şi Limba latină, ca instrument de deschidere a tainelor documentare ce privesc perioada Evului Mediu, cînd latina a fost declarată limbă de cancelarie, şi cînd Biserica şi puterea politică şi-au fundamentat existenţa pe Biblie şi pe ordinea şi claritatea unei limbi care ne-a fost adusă aici de strămoşii noştri romani. Faptul că limba română face parte din marea famlie a popoarelor latine este un alt argument hotărîtor în virtutea căruia aveam datoria să ne păstrăm legăturile tradiţionale cu patrimoniul universal clasicist, cu valoroasa moştenire latinistă produsă de îndelungata funcţionare a unui model de cultură dintre cele mai strălucite, care a stat la baza întregii culturi şi civilizaţii europene. S-a arătat, astfel, că studierea limbii latine de către elevii cu vîrste între 13 şi 15 ani, contribuie la familiarizarea lor cu o componentă extrem de importantă a civilizaţiei europene, constituind un bun prilej de înţelegere a „cuvintelor internaţionale”, sprijinind exprimarea logică, discursul gramatical corect şi accesul spre lumea etimologiilor bine explicate, spre o mai bună circulaţie a conceptelor şi ideilor. Ca atare, cei prezenţi au votat în unanimitate propunerea adresată Academiei şi Ministerului Educaţiei ca numărul orelor de istorie să crească la două pe săptămînă, iar predarea Limbii Latine să fie păstrată în acelaşi regim curricular ca pînă acum.

Numeroşii vorbitori care au luat cuvîntul au protestat cu tărie împotriva măsurilor neispirate ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi s-au alăturat demersurilor făcute de Academia noastră de a spori numărul orelor de Istorie. Unii au mers mai departe şi au cerut ca istoria şi Limba şi Literatura română să fie, la absolvirea liceului, singurele obiecte cerute la bacalaureat, în timp ce alţii au propus ca manualul unic de istorie, care se va alcătui pe baze raţionale şi pedagogice bine consolidate, să fie folosit ca bază de predare în toate şcolile din România, indiferent de naţionalitate şi de limbă maternă. S-ar elimina astfel exportul vădit de propagandă antiromânească, de interpretări discutabile şi de falsuri istorice, care condamnă pe tinerii de alte naţionalităţi să interpreteze greşit fenomenele trecutului şi să le schimbe comportamentul. Nu sîntem împotriva faptul ca istoria să beneficieze de un manual alternativ, dar manualul care te învaţă istoria ţării în care trăieşti nu poate fi înlocuit cu niciun fel de însăilări propagandistice.

În finalul dezbaterii s-a dat citire şi poziţiei exprimate de conducerea Despărţămîntului Cluj al Astrei, iar listele de semnături au fost transmise organelor competente. Declaraţia Astrei locale are următoarea înfăţişare:

„Asociaţiunea transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român” (ASTRA), înfiinţată în 1861 ca cea mai veche asociaţie culturală din Transilvania, prin Despărţămîntul Cluj al acesteia, trasmite Ministerului Educaţiei şi Cercetării propunerea unanimă a membrilor ei de a conferi Istoriei cel puţin 2 ore de predare săptămînal în învăţămîntul liceal, întrucît numai cunoaşterea trecutului nostru cultural şi politic poate constitui o pavăză de apărare împotriva tendinţelor de destructurare a statului şi de neglijare a valorilor lui. Dragostea de ţară, patriotismul sincer şi devotat, sentimentul datoriei şi sacrificiului pentru apărarea fruntariilor patriei nu pot fi menţinute şi implementate la generaţiile tinere decît prin orele de istorie. <Dacă vrei să ucizi un popor, suprimă-i memoria>, spunea Milan Kundera, iar noi constatăm astăzi o tendinţă tot mai accentuată de neglijare a istoriei, de dispariţie a marilor idealuri care ţin împreună comunităţile şi le asigură educaţia şi continuitatea. Ca atare, pledăm pentru predarea Istoriei naţionale cu un număr sporit de ore, la 2 săptămînal, pentru asigurarea viitorului nostru ca naţiune şi ca popor.”

Conducerea Despărţămîntului Cluj al Astrei