Platforma PPMT: Autoguvernare specială pentru Ţinutul Secuiesc, cu autonomie culturală pentru români

Platforma Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), care va fi votată la congresul de constituire de la Miercurea Ciuc, prevede obţinerea autoguvernării speciale pentru aşa-zisul Ţinut Secuiesc, cu asigurarea autonomiei culturale a românilor.

În capitolul care se referă la regiunile Transilvaniei, se consideră că “Ţinutul Secuiesc, datorită tradiţiilor sale istorice şi culturale autonomiste, trebuie să obţină o autoritate de autoguvernare specială, cu asigurarea autonomiei culturale a românilor, care reprezintă o minoritate în regiune”. De asemenea, Clujul este considerat capitala Transilvaniei şi “aici ar trebui înfiinţate instituţii de învăţămînt superior în limba maghiară prin care cultura elitelor din sînul maghiarimii transilvănene să se integreze în valorile spirituale şi ştiinţifice europene”.

Platforma-program a Partidului Popular Maghiar din Transilvania este intitulată “Pe calea cea bună – Şanse şi libertate Transilvaniei”. Documentul defineşte, în şapte capitole, principiile după care se ghidează partidul.

Potrivit unui comunicat remis de Biroul de Presă al Congresului PPMT, primul capitol al platformei-program, intitulat “Premisa”, este o constatare a faptului că în ultimii 20 de ani populaţia maghiară din Transilvania a înregistrat o scădere de aproape 25%, însoţită şi de o diminuare a ponderii sale economice. “În ciuda acestor realităţi, partidul are convingerea că maghiarimea din Transilvania va fi capabilă să-şi făurească singură soarta”, se susţine în comunicat.

În viziunea partidului, “maghiarii din Transilvania sunt o comunitate vie, parte integrantă a naţiunii maghiare unitare din bazinul Carpatic, care se bucură de diferite forme de autonomie şi se ghidează după propriile tradiţii şi sisteme de valori”.

Sursa citată precizează că PPMT îşi modelează ideologia politică în sînul familiei partidelor europene de centru-dreapta, considerîndu-se drept predecesor al Partidul Naţional Maghiar, o formaţiune ce a activat în perioada interbelică. “Valorile pe care partidul le consideră ca fiind cele mai importante sunt: libertatea, familia, transilvănismul, naţiunea şi democraţia bazată pe valorile morale creştine”, se arată în comunicat.

În viziunea PPMT, elementele esenţiale în realizarea reformei statului român sunt “reducerea birocraţiei sufocante şi regionalizarea cît mai profundă”. “PPMT consideră că doar problemele legate de apărarea naţională, afacerile externe, finanţele şi siguranţa naţională ar trebui să fie exclusiv de competenţa guvernului central”, se apreciază în document. Regiunile asimetrice îşi obţin competenţele în exercitarea guvernării locale politico-economice în funcţie de propriile capacităţi, tradiţii şi identităţi, în contextul unor procese legislative bine reglementate, iar alegerea preşedintelui de către parlament şi consolidarea republicii parlamentare sunt alte obiective formulate în programul PPMT.

Partidul preconizează că, într-un astfel de mediu, condiţiile legale de înregistrare a partidelor minoritare şi regionale ar deveni mult mai puţin restrictive iar alegerile s-ar desfăşura conform principiului proporţionalităţii etnice, adică formaţiunile politice ale unei comunităţi etnice s-ar lupta între ele pentru obţinerea mandatelor rezervate în mod proporţional comunităţii respective.

Platforma-program tratează într-un capitol separat politicile PPMT legate de învăţămînt şi tineret, cultură, economie şi problemele sociale. În capitolul referitor la politica externă unitară a naţiunii maghiare, documentul precizează: “principala datorie a politicii noastre externe este crearea, atît în opinia publică internaţională, cît şi în diversele instituţii de integrare internaţionale, în special cele euroatlantice, a unei tendinţe propice implementării programului nostru de autonomie”.

PPMT promovează ideea înfiinţării în politica maghiară din Transilvania, cît mai curînd posibil, a unui “acord de stabilitate transilvănean” care să reglementeze, pe termen lung, competiţia şi colaborarea. În ceea ce priveşte participarea la guvernare, documentul stipulează că “acest lucru este posibil doar în cazul respectării cu stricteţe a unor programe de coaliţie, considerînd că reprezentarea parlamentară şi politicile de autoguvernare sunt mai importante decît accederea la putere doar din interese meschine”.