„Pisicuţa” şi „gîndacul” – campionii dispozitivelor de furat de pe carduri

cardSpecialiştii în identificarea şi combaterea fraudelor susţin că posesorii de carduri ar trebui să le poarte în suporturi metalice sau în folie de aluminiu pentru alimente, pentru a fi protejaţi de copierea acestora de la distanţă prin dispozitive speciale.

În România furturile de pe carduri sunt realizate în special cu dispozitive numite „pisicuţe” şi „gîndaci”. „Pisicuţa” este un dispozitiv de citire carduri care poate fi legat la picior, iar sfatul experţilor este ca, dacă un vînzător, chelner sau casier scapă cardul clientului pe jos, cardul ar trebui blocat pentru că aceasta este cea mai utilizată modalitatea de folosire rapidă a „pisicuţei”. „Gîndacul” este un dispozitiv minuscul care se introduce în POS-ul (terminalul de plată) unui magazin după program, de către angajaţi sau de către o persoană care se poate ascunde peste noapte, iar datele tuturor cardurilor care vor fi utilizate în acel magazin vor fi citite de pe un laptop.
O altă metodă presupune folosirea unor dispozitive care citesc de la distanţă datele cardurilor persoanelor prezente într-o zonă comercială intensă. Acestora le sunt sustrase apoi, mici sume de bani, mascate sub forma unor comisioane bancare, iar persoanele păgubite uneori nu află niciodată că au contribuit la bunăstarea unor fraudatori.
Specialiştii avertizează asupra riscurilor mari asociate cardurilor, indiferent dacă acestea au bandă magnetică, cip sau wireless. Specialiştii FBI sunt şi mai categorici – „plătiţi întotdeauna cash!”, spun ei, în condiţiile în care se pare că în SUA cardurile emise sunt mai vulnerabile decît cele din Europa.
Pe de altă parte, reprezentanţii băncilor din România spun că tehnologia 3 D Secure şi codul de trei cifre de pe spatele cardului asigură o protecţie ridicată, iar unele bănci spun că nu s-au mai confruntat din anul 2005 cu clonare de carduri.

Majoritatea cardurilor clonate provin din SUA

Nici magazinele on-line nu sînt scutite de tentative de fraudă. Conform unui studiu recent realizat de PayU cardurile folosite în tentativele de fraudă sunt emise în proporţie de 38% în Statele Unite, 16% în România, 8% în Italia şi 8% în Marea Britanie. Restul cardurilor folosite au fost emise în special în Franţa, Australia, Germania şi Canada. Tentativele de fraudă au fost iniţiate din 178 de ţări, de pe IP-uri din România (49%), Statele Unite (23%), Italia (5%) sau Marea Britanie (4%).

În acelaşi timp, însă, valoarea totală asociată tentativelor de fraudă a crescut cu 37%, iar anul trecut sistemul antifraudă PayU a protejat magazinele on-line de pierderi de peste 750.000 de euro, procentul tentativelor de fraudă la plata online fiind de 0,19% din totalul tranzacţiilor, în scădere de la 0,24%, în 2011. Segmentele cele mai expuse tentativelor de fraudă sunt reprezentate de turism (32% din numărul tentativelor de fraudă), telecom (31%), servicii (18%) şi IT&C (9%).
PayU desfăşoară operaţiuni de integrare plăţi online pentru peste 18.000 de companii în Europa, Asia şi Africa, oferind plăţi online către aproximativ 300 de milioane de utilizatori de Internet. În România, PayU are peste 2,8 milioane de tranzacţii procesate în 2012, în valoare de 176,4 milioane de euro.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.