Peste 400 de hectare, împădurite în acest an în judeţul Cluj

Prefectura Cluj încearcă să găsească soluţii pentru combaterea efectelor tăierilor ilegale de păduri ce au avut loc din ultimii ani pe raza judeţului Cluj. În acest sens, la şedinţa Colegiului Prefectural de ieri, prefectul Ioan Gheorghe Vuşcan le-a cerut responsabililor din zona silvică să prezinte care este stadiul Programului Naţional de Împădurire în judeţul Cluj şi ce posibilităţi sînt în continuare pentru a creşte suprafaţa împădurită. Prefectul Vuşcan a semnalat cu această ocazie că din cauza tăierilor ilegale de păduri mai multe zone din judeţul Cluj întră într-un proces asemănător cu cel de deşertificare. “Din păcate sînt zone deşertificate, ca exemplu avem zona Măguri Răcătău, unde nici muşchiul nu mai stă pe stînci din cauza intervenţiei agresive a tăietorilor de lemne”, a spus Vuşcan. Prefectul a menţionat că pentru perioada 2014-2020, fondurile europene ar putea constitui o mare oportunitate pentru împădurirea suprafeţelor degradate şi a celor agricole, precizînd că deja sînt multe primării clujene interesate să acceseze fonduri europene pentru a mări suprafaţa împădurită din judeţ. Totodată, Vuşcan a spus că pentru acţiuni de împădurire sînt disponibile şi fonduri guvernamentale.

Inspectorul Şef din cadrul Comisariatului de Regim Silvic şi Cinegetic (ITRSV) Cluj-Napoca, Istrate Şteţco a arătat că în acest an la nivelul judeţului Cluj au fost împădurite 443 hectare de teren. Dintre acestea, 259 au fost regenerări artificiale iar 181 ha au fost naturale. Şteţco a mai spus că cea mai mare parte a acestor lucrări de împădurire a fost făcută de Direcţia Silvică Cluj. Inspectorul şef al ITRSV a ţinut să sublinieze că activităţile de împădurire artificială se desfăşoară destul de greu, unul dintre motive fiind lipsa firmelor specializate în acest domeniu. El a spus că în zona Transilvaniei nu prea există de firme care să se ocupe de împăduriri şi că majoritatea care obţin astfel de lucrări sînt din afara arcului carpatic. „Noi, cei din Ardeal, ne pricepem doar la tăiat pădurile şi trebuie să vină cei din Moldova şi Oltenia să ne planteze puieţii”, a subliniat Şteţco.

În ultimele două decenii, România a pierdut o treime din suprafaţa sa împădurită. Potrivit datelor oficiale, judeţele în care au loc defrişări masive ilegale sînt Suceava, Harghita, Argeş, Maramureş şi Cluj.

În ultimii ani, pădurile din judeţul Cluj, în special cele din zona Apusenilor, au fost supuse unor defrişări sălbatice, prin care responsabili silvici, politicieni şi alţi potentaţi fără scrupule şi fără măsură au făcut zeci de miliarde. Aceste tăieri necontrolate au dus la schimbări climaterice şi au determinat inundaţii în multe zone. În ciuda numeroaselor controale declanşate de autorităţile statului în pădurile din zona de Nord şi Nord-Vest a Munţilor Apuseni, tăierile ilegale de arbori nu au încetat. Potrivit datelor ITRSV, în primul trimestru al acestui an s-au tăiat ilegal în judeţul Cluj 4007 metri cubi de material lemnos în valoare de 7.16927 lei, fiind întocmite 25 de dosare penale. Anul trecut s-au tăiat ilegal 10262 mc de lemne în valoare de 1.881.255 lei, fiind întocmite 225 de dosare penale.

C.P.