Peste 300 de artiști profesioniști fascinează publicul la Salonul Anual de Artă

Salonul Anual de Artă cu participarea tuturor secțiilor de creație ale Filialei Cluj a Uniunii Artiștilor Plastici (UAP) poate fi vizitat la Muzeul de Artă doar până în 7 ianuarie 2024.

Publicul clujean are șansa de a admira lucrări excepționale ale unui număr impresionant de creatori de artă profesioniști clujeni – peste 300. Șeful Șecției de Pictură a Filialei Cluj a UAP, maestrul Teodor Botiș, insistă să subliniem statutul de ”profesioniști” al celor care expun la Salonul de la Muzeul de Artă, reușind să transforme sălile de la parterul instituției într-un fascinant și ineluctabil dialog vizual. Parcursul printre opere de stiluri diferite, datorate năzuințelor artistice pentru originalitate, evocă, implicit, și bucuria emergenței la lumină a creației. Salonului UAP – cea mai valoroasă prezentare publică a lucrărilor artiştilor clujeni -, e mereu o lecție a valorii, a abordărilor inedite, a unicității prin creație artistică. Clujul e mereu un model al tradiției culturale și cu un aport major la configurarea artei contemporane internaționale. Evidențiem, în context, și un detaliu semnificativ: prin manifestările organizate de ei, artiștii clujeni au impus formarea unui public modern rafinat. La vernisajul Salonului, din 9 decembrie, au venit peste 200 de clujeni iubitori ai artelor plastice, tineri și vârstnici avizați. Și pentru că procesul creaţiei nu poate fi analizat separat de personalitatea artistilui să ne oprim, în ediția de azi a cotidianului ”Făclia”, asupra câtorva din valoroasele lucrări expuse la Salon.

Președintele Filialei Cluj a UAP, prof. univ. dr. Ioan Sbârciu, surprinde mereu publicul prin compoziții de mari dimensiuni, îndelung elaborate. S-a spus că artistul clujean ”ajuns la apogeu, este o metaforă a călătoriei în propria practică picturală. Un traseu încă neepuizat spre eliberarea picturii de toate convențiile sale. Peisajul, una dintre temele majore ale istoriei artelor, implică observație, analiză, dar și posibilitatea abandonului, a pierderii de sine în labirintul repetitiv, obsedant al naturii” (Mihai Pop, co-fondator al Galeriei Plan B din Cluj și Berlin). Maestrul Ioan Sbârciu expune la Salon o lucrarea abstractă, o geneză, o naștere cosmică. Artistul este membru al International Association of Art – Association Internationale des Arts Plastiques; membru al Deutscher Kunstler Baden – Württenberg; membru al Ligii Europene a Institutelor de Artă; membru asociat al Consiliului Internaţional al Conducătorilor Şcolilor Superioare de Artă.

Pointilistul Teodor Botiș revine asupra repertoriului colinelor transilvănene din pictura sa de șevalet cu o nouă creație intitulată ”Dealurile de la Nicula” A doua lucrare prezentată la Salon poartă titlul ”Iarnă târzie”. ”Iubesc emoţia care controlează regula, dar iubesc şi regula care controlează emoţia. O pictură nu pleacă de la o idee filozofică, ci de la o asamblare ritmică a două sau trei componente, care conferă durabilitate şi rezistenţă suprafeţei. Dacă nu există acea sudare a componentelor, nu te diferenţiezi de amatori. Acestea sunt baza şi substratul profesionalismului”, afirmă pictorul Teodor Botiş.

La rândul său, Dorina Scridonesi a fixat pe pânză un peisaj hibernal, ”Iarnă în Maramureș”, cu o unduire simfonică a formelor de relief acoperite de albul zăpezii.

Prof. univ. dr. Radu Pulbere de la Universitatea de Artă și Design aduce în prim planul tabloului ”Dark and light fiction/ Ficțiune neagră și albă” completitudini structurale umane, pe un fundal dominat de un fragment al celebrei statui Venus din Milo (130 – 100 î.Hr.), atribuite lui Alexandros de Antiohia și descoperite în anul 1820 de un țăran grec în prezența unui explorator și ofițer naval francez, pe insula Milos din Ciclade. Brațele statuii Venus din Milo s-au desprins de trup în urma șocului produs prin cădere în apriga dispută fizică dintre cumpărătorul Macario Verghis, preot în satul Milos, care intenționa să ofere statuia sultanului otoman, și francezii veniți la Milos să îmbarce piesa antică pentru transportul la Paris. Adusă, după tergiversări, la Muzeul Luvru, statuia a fost restaurată, apoi expusă la 2 martie 1821. În 1815, Franța fusese obligată să restituie Italiei statuia Venus Medici – canon al frumuseții antice feminine. Statuia ajunsese în Franța în anul 1803, prin raptul de care nu era străin însuși împăratul Napoleon. Venus Medici (azi la Galeria Uffizi din Florența) își acoperă, pudic, pieptul cu mâna dreaptă. Personajul statuar masculin robotizat, din dreapta compoziției lui Radu Pulbere, are brațul stâng sfărâmat, aluzie posibilă la Venus din Milo, iar personajul statuar feminin din stânga reface gestul surprins în Venus Medici.

Prof. univ. dr. Ioana Antoniu de la Universitatea de Artă şi Design realizează, în ”Fragil” o minunată îmbinare de culori, pe un fundal transparent. Pare o privire poetică pe fereastră, cu juxtrapuneri și abstractizări care nu disipează starea emotivă a artistei în fața paletei de lucru.

Artista Mariana Bojan este prezentă la Salon cu lucrările ”Toți ai casei” și „Vis cu pisică angelică”. Pisicile, care sunt alături de oameni de peste 9500 de ani, visează și ele în somn, aidoma oamenilor, și sunt prezențe absolut remarcabile, simbolice, în opera Marianei Bojan, așa precum sunt și în creațiile unor celebri artiști europeni precum francezul Theophile Steinlen, artist Art Nouveau, care a pictat una dintre cele mai îndrăgite pisici din istoria artei, ”Le Chat Noir” (1896); Pierre-Auguste Renoir ”Pisică dormind” (1862); Paul Klee – superbul tablou ”Pisica și pasărea (1928); Marc Chagall ”Poeta” (1949-1950).

Prof. univ. dr. Alexandru Alămoreanu de la Universitatea de Artă și Design propune o ingenioasă lectură a celebrului mit biblic IONA, fără reprezentarea profetului rebel care a nesocotit porunca divină primită de a merge în cetatea Ninive pentru a le propovădui localnicilor credința în Dumnezeu. Până atunci, locuitorii cetății se închinau zeului Dragon. Artistul clujean a imaginat o barcă realizată dintr-o filă de carte, străjuită, în spate, de solzi ai peștelui imens care l-a înghițit pe Iona îndată ce a fost aruncat de corăbieri în valurile mării. Barca e ferecată după un geam de navă metalic, rotund, ermetic.

Bucurie estetică cu flori mirifice (Onița Mureșan), arhitecturi pictate care vorbesc despre armonie (Rodica Tarța)

Artista Manuela Botiș reia în lucrarea sa expusă la Salon titlul expoziției prezentate publicului împreună cu tatăl său, pictorul Teodor Botiș, în luna octombrie a acestui an, la Muzeul de Artă. Cotidianul ”Făclia” a oferit detalii pe larg, în ediția sa din 11 octombrie, sub titlul ”Artiștii Teodor și Manuela Botiș, vocatio și devotio în universul plasticii românești” despre acest eveniment distinct din viața culturală a orașului. Manuela Botiș dovedește o evoluție meritorie în conceperea lucrărilor sale – teme, colorit, estetica imaginii, ansamblul compozițional, detalii de efect prin tușe și tente.

Artistul Liviu Mocan care a transpus simbolic, prin grupul statuar „Stâlpi împușcați”, momentele tragice din decembrie 1989 din Piața Unirii, expune la Salon lucrarea intitulată ”Vestitorii”. Cele două trâmbițe invocă referințe biblice dar și beletristice: Biblice, Vechiul Testament: ”Domnul i-a zis lui Moise: «Fă două trâmbiţe din argint; să le faci din argint bătut şi să le foloseşti pentru chemarea adunării şi pentru pornirea taberelor». Beletristice: Liviu Rebreanu – ”Văzduhul fu străfulgerat de sunetul arămiu al trâmbiței”; Alexandru Vlahuță: ”Trâmbița dădea semnalul de alarmă”. Liviu Mocan a fost distins în 2022 cu Premiului Naţional „Brâncuşi”, conferit de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, pentru expoziția „Inima Învieriiˮ, realizată la Biserica Neagră din Brașov.

”Lucrările mele se consumă în plastica mică. De obicei nu prea le dau nume”, spune artistul András Csaba Nemes. În ”Aselenizare”, o siluetă filiformă – cap mic, picioare disproporționate în raport cu bustul, pășește, gravitațional, pe o sferă, ”Selena”, devenită astru minion într-o acrobație cosmică. Personajul ține în mâini bara de echilibru iar robustețea exagerată a tălpilor piciorelor îl face imbatabil în ”aselenizare”. Pare un stop-cadru al unui fapt real devenit legendar: artistul francez Philippe Petit a parcurs pe sârmă, la mare înălțime, la 26 iunie 1971, distanța de 68 de metri dintre cele două turnuri ale Catedralei Notre Dame din Paris.

Prof. univ. dr. Liliana Moraru de la Universitatea de Artă și Design a brodat în metal un corpus arhitectural salvat de gigantesc, un ”Babilon” a căui imagine poate fi de la bun început dominată de privirea celui ce îl admiră. Un Turn Babel miniatural, fără cunoscuta-i predominanță verticală. Herodot (c. 484 – c. 425 î.Hr.) a vizitat Babilonul pe la mijlocul secolului al V-lea î.Hr., fiind surprins de ruinele turnului imens a cărui construcție a fost începută la comanda regelui Nabopolassar și terminată în timpul domniei regelui Nabucodonosor. Turnul a fost distrus de armata lui Xerxes, în timpul cuceririi cetății.

Liviu Constantin Bumbu, ”Zbor fără memorie”.  Forma columnară și combinația de unghiuri drepte și volume rotunjite denotă interesul artistului pentru abstractizarea unor elemente arhetipale specifice unei statui-fetiș folosite în vechi ritualuri tribale. Piesa cu accente exotice impresionează prin aspectul său abstractizat. Din 2011 Liviu Constantin Bumbu este și pictor bisericesc, autorizat de către Comisia de Pictură Bisericească a Patriarhiei Române.

Profesor de Arte Vizuale la Câmpia Turzii, artistul Viorel Mircea evocă, în ”Amintiri din Codrul de Aramă”, un proces dramatic care se petrece nestingherit în pădurile seculare ale țării: tăierile barbare, ilegale, de arbori. ”Codrii de Aramă” eminescieni din poemul ”Călin (file din poveste)” și-au pierdut ”mândra glăsuire” din cauza rapacității unor personaje care vizează profituri gigantice de pe urma comercializării, în beneficiul străinătății, a masei lemnoase obținute prin distrugerea unor imense zone forestiere din patrimoniul național. Artistul Emil Moritz transformă imaginea unei cărți cu file filigranate într-un univers astral. Planetei Marte i se spune și ”Planeta Roșie”. Oxidul de fier de pe suprafață ei, din cauza căruia astrul are o nuanță roșietică, face din Marte un corp ceresc demn de ingenioase transpoziții plastice.

Expun la Salonul de Artă 2023 al Filialei Cluj a Uniunii Artiștilor Plastici:

Pictură și Sculptură:

AGACHI MATEI, ANTON CALIN-RAUL, ANTONIU IOANA, BALOGH CRISTINA, BERA OLIMPIA, BÎLCU MIRCEA ALIN, BOJAN MARIANA, BORODI-PETRISOR MONICA, BOTIȘ TEODOR, BOTIȘ MANUELA, BULAT VALERI, BULDUS FLOAREA, BUMBU LIVIU CONSTANTIN, BUTURĂ ANA-MARIA, CATRINU MARGARETA, CÂMPAN ANDREI, CÂMPAN SORIN, CHISELITA MIHAI, CODREA GHEORGHE, COJOCARU IURIE, COSMAN OCTAVIAN, COTISEL RADU, CSATA HERMINA, CUIBUS ALEX, , CUTCAN MEZEI ADELA, CZEDULA ELENA, DAMIAN CĂLIN, DAN VERA, DAROCZI-CRISAN ADELA, DARVAY TUNDE, DÂMBAR DANIELA, DELEANU MARTA, DOBRIBAN EMIL, DOBRINAN-LINI ENIKO, FABIAN ARPAD, FALCUTA EUGENIA-SOFIA, FĂRCĂȘAN MARIA, FENEȘAN GHEORGHE, FENEȘAN-IACOB IOANA, GALLY A. KATALIN, GAVRILAȘ FLORIN, GAVRILAȘ GAVRIL, GERGELY ZOLTAN, GHENESCU MARIUS, GHERASIM FLORIN, GOCAN ADELA, GOCAN SIMONA, GOILA CRISTIAN, GORCEA MIHAELA, GULES MIHAI , GULEȘ OVIDIU, HAJDU KATALIN JULIA, HAJEK ANDA-MARIA, HANDRU RADU, HULUBA MARTA-VALERIA, ILASH ELENA, ILEA GHEORGHE, ILIESCU ALICE ANDREEA, KARA EDUARD, KAROLY SANDOR („HOSSZU”), KOLOZSI GABRIELA SIMONA, KOLOZSI TIBOR, KONCZ-MUNICH JUDITH, KOVATS ILDIKO, KUDOR ISTVAN, LAO PI, LĂPUȘAN CRISTIAN, LESCHIAN MARIN, LUKACS EVA, LUPȘA COLDEA VIORICA, MARIAN GABRIEL, MARIN FLORIN-LUCIAN, MARINCA ELENA, MIHALACHE MIHAELA, MIRCEA VIOREL, MOCAN LIVIU, MORARU LILIANA, MORARU RADU MARCEL, MORITZ EUGEN, MUNTEAN MARCEL, MURESAN ONIȚA, NECHIFOR GAVRIL, NEMES ANDRAS CSABA, OLARI FLORIN, PALADE LIGIA ELENA, PINTEA ILARIE, PINTEA MAX, POP V. DANIEL, POP VASILE, POPA DUMITRU, PORUMB CRISTIAN, PREDESCU FELICIA ANDRA, PULBERE RADU, PURCARIU PETRU, RAUCA ADRIAN, RUS ANDREEA, RUSNAC OLEG, RUSU IOAN, SĂSĂRAN FLAVIU, SBÎRCIU IOAN, SCHIOPU ANDREI, SCRIDONESI DORINA, SIMA MARIA-MIRELA, STAICU MARIA-ALINA, STOICA EDUARD IOAN, STOICA EDUARD IOAN, SUBA LASZLO, TARTA ADRIAN, TARTA RODICA, TĂNASE IONEL, TOTH ILDIKO ILONA, TRIF CLAUDIA-COSMINA, TRUTA MARIA, TRUTA MARIA, TURCULET GIL, VALOVITS LASZLO, VIDREAN LAURA, VIZITEU UNGUREANU MIRELA, VOLCINSCHI ANCA.

Grafică, Ceramică-Sticlă-Metal, Fotografie-Procesare computerizată a imaginii:

ALINCAI ARINA, ALĂMOREANU ALEXANDRU, AMARIEI ELENA, ANDREI ADRIANA, ANDREICA ALINA-MAGDALENA, ARAMĂ ADRIAN, AVRAM STEFAN, BALABAN BIANCA IOANA, BALMUS BIANCA, BASSO STANESCU ELENA, BESOI LAURA-MARIA, BORZASI JOHANNA, BRÂNZAS ANA RAVECA, BULGAR VLAD NICOLAE, BURZO DOINA, CHELU ANDREEA-ELENA, CHEȘUȚ CRISTIAN, CHIRA MIHAI, CHIRILA EMILIA, CHIRITĂ FLORENTINA, CHISELITA ELEANORA, CIOTI IORDANKA, CÎMPIAN FELICIA ELENA, COSTESCU CEZARA ANA, COVRIG MARIUCA, CRĂCIUN ILEANA, CSAKVARI ROBERTA ANTONIA, CSAKVARI ROBERTA ANTONIA, CSASZAR SHANTAL, CUȘLEA DANA, DAVID ILEANA-MARGARETA, DOBRA ADRIANA ALEXANDRA, DRĂGAN-CHIRILĂ DIANA, DRĂNICEANU CRISTINA, DUMA IULIU, DUMBRAVA ALEXANDRA – SERGIU, FARKAS MELINDA, FELEKI ISTVAN, FELEKI KAROLY, FLORIAN ANDREI, FORRO AGNES, FRANTZ ANCUȚA, GRIGORIU PAULA, HAVADI-NAGY, DAVID ISTVAN, HOLOTA ANDREEA, HORVATH BUGNARIU CORINA, HORVATH BUGNARIU IOAN, HORVATH BUGNARIU MATEI, HUTERA GABRIEL, IACOB CATALINA, ILIES MIHAI-VASILE, JURCA ADINA, KAROLY-ZOLD GYONGYI, KISS GYONGYVER, KONCZ-MUNICH ANDRAS, KUN ARPAD GYORGY, LESZAI BORDY MARGIT, M. LOVASZ NOEMI, MAN CENAN FELICIA, MARCHIS DENISA ANDREA, MARINCAS MIRA, MAZERSCHI SERGIU GEORGIAN, MĂHĂLEAN EMANUELA DIANA, METEA QUAI CRISTINA, MITREA (MANASES) MIRELA, MORITZ EMIL, MURARU OVIDIU, NAGY AGOTA ALIZ, NERȚAN NICOLAE, OLTEAN LILIANA, OLTEANU IDA-ANAMARIA, ,OPRIȘ CRISTIAN, PALKO ERNO, PETCA OVIDIU, PETCA OVIDIU, PETCUT LARISA DANA, PETCUT LARISA DANA, PETRESCU LIVIA RAMONA, PINTILIE ANCA, POP BLANCA ALINA, POP RADU, PROCOPAN NICOLAE, REICHERT SÂRBU MARIA, ROMAN POPESCU ANGELA, ROSA GHEORGHE, RUSAN ANCA PIA, RUSNAC OLEG, SALANTĂ ROXANA, SĂRACI VASILE, STARMULLER GEZA, STARMÜLLER KATALIN, STĂNCIOIU MIHAELA-DAIANA, STICI DOINA, SZEKELY GEZA, ȘOFRAC MARIA-ELENA, TARTA OVIDIU, TOADERE CRISTINA, TOMPA AURELIA, TOTH ILDIKO ILONA, TUDORAN CLARA-LIVIA, ȚINTARIU LUCIAN, UDREA NATALIA SIMONA, REMIR M. MARTON, ZAHARIA ANCA LUIZA, ZMICALĂ GAVRILĂ.

Carmen FĂRCAȘIU