PESTE 100.000 DE PARTICIPANŢI LA TÎRGUL DE LA NEGRENI

 Afluenţă de public fără precedent la ediţia din această toamnă a tradiţionalului tîrg de la Negreni. Deşi bilanţul acestei mari manifestări comerciale nu a fost încă afişat pe pagina electronică a administraţiei publice de aici, din informaţiile oferite de primarul celei mai vestice comune a judeţului Cluj, juristul Dorin Manea, am reţinut ştirea zilei, care dimensionează evenimentul comercial, desfăşurat între 10 şi 14 octombrie, ca fiind unul fără precedent, analizat sub aspectul participării numerice, dar şi al încasărilor înregistrate la veniturile bugetare ale comunei de pe Crişul Repede.

Vremea plăcută de la acest mijloc de octombrie, arămiul culorilor toamnei fixate pe coronamentul pădurilor seculare ce străjuiesc cursul apei de sub Piatra Craiului i-au invitat pe clujeni, sălăjeni, bihoreni şi în aceeaşi măsură pe alţi români din părţile Năsăudului, Maramureşului, Moldovei, Banatului, Olteniei, Munteniei, Dobrogei şi Bucureştiului să facă vînzări, cumpărături sau pur şi simplu să vadă, pe viu, ce se întîmplă în acest imens perimetru comercial, ce depăşeşte cifra aproximativă a participanţilor, adică 100.000 de metri pătraţi, călcaţi destul de bine şi de alţi europeni în cele cinci zile de comerţ negociabil şi profitabil, atît pentru ofertă cît şi pentru cerere.

Dacă tîrgul ar avea mai multe ediţii anuale, glumea primarul Dorin Manea, rentabilitatea poate cocheta şi cu… CFR Călători, care are o staţie în plus pe perioada celor cinci zile, pe magistrala feroviară Cluj Napoca – Oradea şi retur, unde garniturile vin şi pleacă gemînd cu călători din toate generaţiile. CFR-ul este concurat şi de transportatorii auto, care vin cu autocare şi din Ungaria, unde televiziunile lor mediatizează evenimentul mai ceva decît mass-media noastră. Şi, pentru că le-am luat în ordinea gabaritului, continuă primarul, autoturismele, de ordinul miilor, au avut unde se… odihni mai bine în toamna aceasta, deoarece le-am rezervat o parcare suplimentară de circa 20 de mii mp, degrevînd puţin curţile localnicilor, care-şi fac propriile parcări pentru maşini.

Accesul în tîrg a fost uşurat de noua deschidere rutieră şi pietonală din E-60, pe două sensuri de mers, iar sectorizarea a fost mai compactă decît în anii trecuţi, sector în care se cere o şi mai mare rigoare în anul următor, pentru a delimita cît mai bine debuşeele second hand, care ajung aici cu zecile de tone de prin containerele Europei. Apropo de sectoare, cele mai mari, diverse şi căutate de cumpărători au aparţinut textilelor, confecţiilor, pielăriei, încălţămintei, tricotajelor, electronicii, obiectelor de uz casnic şi anticariatului. Contrar previziunilor unor cinici, oferta şi cererea au ţinut aproape, excepţie făcînd vechiturile, unde un hunedorean ne-a declarat, resemnat, că nu şi-a scos nici măcar banii pentru mîncare. Noroc că nu a plouat, completează comerciantul de îmbrăcăminte şi încălţăminte de mîna a doua, că altfel vechiturile mele deveneau şi… murături pe care ar fi trebuit să le limpezesc în albia Crişului.

Sectorul legumicol a fost bine cotat, cantităţi importante de castraveţi, varză, ardei, ceapă, usturoi, rădăcinoase, vinete şi gogoşari au fost transferate în cămările iernii, produsele apicole cu efect terapeutic au avut şi ele căutare, iar alimentaţia publică a ocupat cea mai mare parte a “bulevardului” principal dintre calea ferată şi apele Crişului. Cererea de mici, fripturi şi alte preparate de carmangerie i-a obligat pe patronii localurilor ambulante să-şi aducă personal pentru două schimburi. S-a mîncat, s-a băut şi chiar s-a jucat sub grumazul ceterii, ţiganii, veniţi şi aici în număr mare, probîndu-şi zilnic virtuţile artistice. Ciordeala a cam şchiopătat…

Şi, cum unde-i mare aglomeraţie se întîmplă şi fapte neplăcute, chiar dureroase, şi aici cerşetorii au stat cinci zile cu mîna întinsă; unele femei de etnie romă, în loc să cumpere cîte ceva copiilor pe care îi purtau în braţe sau îi duceau de mînă, depuneau lichidităţile colectate la tonetele unde se vindeau… ţigări şi băuturi alcoolice; vineri seara, Aurel Cîrpaci, de 54 ani, din Covăsînd – Arad, şi-a pierdut viaţa în urma unui infarct, eforturile echipajului de pe ambulanţă fiind tardive.

Încheiem acest reportaj cu concluzia abilului administrator al cochetului complex turistic “Perla Ardealului”, profilat pe producţie, cazare şi alimentaţie publică, domnul Dan Marcu, din apropierea marelui tîrg, care spunea, duminică seara, la fel ca şi primarul Dorin Manea, care a gestionat cu maximă responsabilitate acest pretenţios eveniment din Transilvania, că ediţia 2013 a fost cea mai reuşită din ultimii 40 de ani, sau poate chiar din 1821 încoace, de cînd Fechetăul apare în calendarul tîrgurilor europene. Să mai spunem că sîmbătă au trecut prin acest debuşeu comercial un număr impresionant de vizitatori– cumpărători, ce puteau umple pînă la refuz şi Naţional Arena.

Dumitru VATAU