Periculoasa euforie a USL

 Ilie CĂLIAN

Mi se pare tot mai justificată întrebarea referitoare la capacitatea USL de a gestiona cu calm şi luciditate harababura din PDL. Dacă această harababură – trecerea unor lideri naţionali şi locali şi a unor parlamentari PDL către PNL şi PC – nu “conţine” şi un pic de otravă, adică intenţa constituirii unei “coloane a cincea” în interiorul USL, persoane care, împreună sau individual, dar conform unui anume plan, să saboteze din interior USL. Nu neg – în principiu Boc, în calitate de preşedinte, are dreptate cînd spune că se bucură că, în urma plecării “oportuniştilor” interesaţi de ciolan, rămîne “fibra” sănătoasă a PDL şi că, fără trădători, va fi mai simplu să lupte pentru a-şi asigura continuitatea la guvernare. Numai că acelaşi Boc (şi aceiaşi alţi lideri PD) nu i-au tratat drept trădători pe diferiţii primari care au trecut la PD, nici pe importanţi lideri şi parlamentari ai PNL care au trecut la PD. Evident, marea majoritate a traseiştilor politici sînt oportunişti, oameni pe care nu-i tulbură interesul comunităţii pe care o reprezintă, ci doar interesul propriu, al familiei şi clanului său, ai partenerilor de afaceri.

Desigur, o reglementare juridică fermă pentru a stopa fenomenul este utilă. Însă marea întrebare este alta: cum se face că electoratul – care se tot vaietă că e păcălit de aceşti traseişti – continuă să-i voteze în continuare?! Nu m-ar mira dacă – în cazul în care se hotărăşte, totuşi, să candideze din nou pentru postul de primar de Cluj-Napoca – Emil Boc ar beneficia de voturile unor bugetari cărora le-a redus veniturile cu pînă la 40% şi de ale unor pensionari din cei 2,2 milioane din ţară) cărora Boc le-a reţinut ilegal CASS din pensii. După cum nu m-aş mira ca vreun fost lider PDL care a părăsit partidul să obţină, în colegiul lui, voturi pentru alt partid. După ce a fost complice pînă-n gît la întreaga guvernare a PDL, acum se spală pe mîni de toate cîte le-a făcut sau le-a votat, devine curat şi luminat ca un îngeraş, tocmai bun ca să facă sau voteze pe dos de cum o făcuse pînă acum. Pentru ca, poate, peste alţi patru ani să-şi schimbe din nou culoarea politică, iar aceiaşi alegători să-l voteze din nou …

În atare situaţie – adică dacă USL îi primeşte cu braţele deschise pe unii dintre cei care au fost “stîlpi” puternici ai actualei construcţii guvernamentale, pe care aceeaşi USL a criticat-o şi o critică vehement -, ce înţelege electoratul? În primul rînd, electoratul fidel USL. Desigur, o mare parte a acestuia, poate cea mai mare parte, se bucură de erodarea puterii PDL, a întregii Coaliţii de guvernare, aşteptînd căderea ei, chiar înaintea alegerilor locale, prin moţiunea de cenzură, care ar putea întruni voturile necesare. Dar apoi?!

În legături cu “apoi” se pun două întrebări clare. Prima: va oferi USL locuri eligibile (sau alte avantaje) pentru toţi cei din PDL sau UNPR care părăsesc aceste partide, locuri pentru care s-au “pregătit” în aceşti patru ani activişti ai partidelor din opoziţie? Curentul general de opinie este defavorabil unei astfel de soluţii. A doua întrebare: dacă moţiunea de cenzură trece, iar Guvernul MR Ungureanu pică, se angajează USL la o scurtă guvernare – pînă la alegerile legislative (dacă Băsescu îi oferă această şansă) -, ori pledează şi acţionează pentru instalarea unui guvern “de avarie”, pînă după alegerile parlamentare, care să-i ofere deplina legitimitate?

Această a doua problemă nu este deloc uşoară: este posibil ca preşedintele Băsescu să fi pregătit un “cadou otrăvit” pentru USL, adică un număr de dificultăţi pentru a căror soluţionare USL să fie obligată să-şi încalce propriul program de guvernare. E doar o posibilitate puţin probabilă, ştiind interesele lui Băsescu, dar care nu poate fi exclusă cu totul, fie şi numai pentru faptul că acesta ar putea relua ideea că i-ar fi oferit lui Ponta cu dragă inimă guvernarea, dar că acesta ar fi refuzat-o pentru că ar avea “ceva pe conştiinţă”. Vor fi alegători să-l creadă, aşa cum l-au crezut recent, deşi ulterior s-a aflat că numirea lui MR Ungureanu era hotărîtă încă de anul trecut.

Deocamdată, Coaliţia se baricadează împotriva moţiunii de cenzură, iar USL constată cu veselie cum creşte numărul parlamentarilor care părăsesc Coaliţia. În plus, încă nu se ştie sigur cum vor vota “minorităţile” din Camera Deputaţilor. Nu cumva se vor gîndi, în ultimul moment, să voteze cu viitoarea Putere?! Dacă s-ar întîmpla aşa, USL nici n-ar avea nevoie de alţi traseişti: “minoritarii” nu sînt traseişti, ci oportunişti pur-sînge. Problema lor, acum, nu este chiar simplă. Pînă acum nu trebuia să gîndească: votau automat cu guvernul, oricare ar fi fost acesta, pentru că oricum, aveau locuri sigure în Parlament. Dar dacă se modifică legea, iar numărul parlamentarilor se reduce la 318, cum vrea USL, se vor mai da “minorităţilor, altele decît cea maghiară”, locuri din oficiu în Parlament, fără nicio legătură cu numărul celor pe care-i reprezintă?!