Pentru casele memoriale ale scriitorilor şi academicienilor clujeni

Asociaţiunea transilvană pentru literatura şi cultura poporului român (Astra), Despărţământul Cluj, consideră că a venit momentul să se implice mai serios în acţiunile ong-urilor clujene care desfăşoară programe bogate şi variate pentru ca oraşul nostru să fie declarat câştigător în competiţia pentru Capitală Culturală Europeană în 2021. În vederea acestui scop, revista scoasă de noi, „Astra clujeană”, şi-a adaptat profilul, publicând o serie de materiale interesante legate de trecutul cultural, istoric şi artistic al oraşului nostru, sau o serie de medalioane închinate unora dintre oamenii care au adus reputaţia şi gloria acestui oraş.

Acum, venim să propunem Primăriei noastre un alt proiect vizând iniţierea în cadrul acestui program a unei precupări mai susţinute pentru deschiderea unor case memoriale şi muzeale în oraşul nostru, destinate perpetuării memoriei scriitorilor şi oamenilor de seamă care au trăit şi activat în Cluj-Napoca. Deşi Clujul este unul dintre oraşele cele mai remarcabile din punct de vedere academic, universitar şi ştiinţific, n-au existat până la ora de faţă decât preocupări sporadice şi cât se poate de nesemnificative pentru ca oraşul Cluj-Napoca să beneficieze de un ghid turistic pe măsură, care să cuprindă în reţeaua lui informativă locurile memorabile ale oraşului nostru. Acest fapt a dus la situaţia deplorabilă din momentul de faţă, când Clujul cultural, ştiinţific şi artistic nu dispune de nici o casă memorială, ba, mai mult, a pierdut în ultimii ani şi singura casă memorială pe care o posedam, cea închinată memoriei scriitorului Emil Isac, restituită familiei în condiţii absolut dubioase. Tot în ultimii ani, Consiliul Judeţean a gestionat cât se poate de delăsător moştenirea Casei memoriale „O.Goga” de la Ciucea, revendicată de nişte nepoţi hrăpăreţi ai Doamnei Goga, care n-au avut nimic de-a face cu trecutul acestei proprietăţi. Ne aflăm astfel pe punctul de a pierde şi cea mai ilustră şi celebră casă memorială a unui scriitor român, deoarece niciuna din casele memoriale existente până la această oră în ţară n-a fost destinată a adăposti şi osemintele scriitorului/ proprietarului în cauză, drept pentru care ea trebuie scoasă de sub jurisdicţia legii comune şi transferată în segmentul legislativ al bunurilor de patrimoniu, vizând stipulările cimitirelor sau locurilor de veci. Noi considerăm că Muzeul Memorial „Octavian Goga” de la Ciucea are această nobilă destinaţie şi a fost edificat tocmai în acest scop: acela de a servi ca mausoleu „Poetului pătimirii noastre” şi de a oferi vizitatorilor un loc sacrosanct de reculegere (dovadă şi bisericuţa şi mănăstirea care i-au fost ataşate), de a fi Panteon şi loc de închinare totodată, un Memento în timp şi peste timp, vizând destinul istoric al poporului român din Transilvania, obligat să se supună periodic la „marile porunci ale Unirii”, recapitulând testamentar menirea sa în această direcţie la căpătâiul unuia din făuritorii de prim rang ai Marii Uniri.

Având în vedere această tristă situaţie a oraşului nostru în comparaţie cu Iaşiul sau Bucureştii, propunem Primăriei noastre instituirea unei Comisii specializate, care, în decurs de două-trei luni, să depună la primărie un raport detaliat privind situaţia acelor edificii care ar putea deveni bunuri de patrimoniu, între care noi am semnala doar câteva, dintre cele mai importante:

1.- achiziţionarea casei „Ion Agârbiceanu”, în care a trăit şi a scris unul dintre cei mai valoroşi scriitori ai Transilvaniei, casa de pe str. Andrei Mureşanu nr.31, clădire care ar putea fi transformată într-o „Casă a scrisului românesc transilvănean”, prin organizarea unei expoziţii permanente privind scrisul românesc din Transilvania, un etaj întreg putând fi dedicat lui Lucian Blaga, iar celălalt lui Ion Agârbiceanu;

2. – achiziţionarea casei de pe str. Avram Iancu nr.17, unde a locuit timp de patru ani studentul la Colegiul Academic, Avram Iancu, şi unde el şi câţiva dintre prietenii şi colegii săi aveau dese conciliabule. Clădirea ar putea fi restaurată şi transformată într-un Muzeu al Marii Uniri, după cum în aceeaşi măsură ar putea servi de Muzeu al presei româneşti şi clujene, obiectiv prioritar înscris în chiar statutul Asociaţiei Române de Istoria Presei, înfiinţată în urmă cu zece ani la Cluj-Napoca şi care, în ciuda eforturilor grupului de membri fondatori, n-a reuşit să obţină nici până astăzi un local corespunzător acestui scop;

3. – punerea unor plăci comemorative pe casa din str. Einstein nr. 16, unde a locuit scriitorul Victor Papilian şi unde au avut loc şedinţele cenaclului Sindicatului Scriitorilor Români din Ardeal şi Banat, al cărui preşedinte a fost;

4. – punerea unei plăci comemorative pe casa din strada Vulcan nr. 30, în care a locuit poetul şi omul de cultură Teofil Bugnariu, fost multă vreme gazetar la „Patria”, dar şi secretar al Sindicatului Presei Române din Ardeal şi Banat;

5. – identificarea caselor în care au locuit la Cluj scriitorii Cezar Petrescu, Gib I. Mihăescu şi Adrian Maniu, redactori la ziarul „Voinţa”, iniţiatori şi colaboratori ai celei mai elegante şi valoroase reviste literare interbelice, „Gândirea”, revistă care a înscris un capitol de mare prestigiu cultural şi artistic, atât în istoria presei româneşti, cât şi a mişcării literare interbelice;

6. – punerea unor plăci comemorative pe casele în care a locuit Lucian Blaga la Cluj şi introducerea lor într-un circuit turistic naţional;

7. – identificarea caselor în care au locuit academicienii clujeni decedaţi şi omagierea lor prin ridicarea de plăci comemorative, în chiar acest an în care se împlinesc 150 de ani de întemeierea Academiei Române;

8. – punerea unei plăci comemorative pe clădirea de pe Bd. 21 Decembrie, clădire ridicată special cu destinaţia de a funcţiona ca o Casă a Ziariştilor.

Sugerăm, prin urmare, organizarea de urgenţă a unei şedinţe cu participarea conducerii Astrei, Uniunii Scriitorilor (Filiala Cluj-Napoca), Academiei Române, Centrului de Studii Transilvane, Primăriei, Prefecturii şi Consiliului Judeţean în vederea iniţierii şi organizării unui plan de lucru în acest sens.

Preşedintele Despărţământului Cluj-Napoca al Astrei,

Prof. univ. dr. Mircea POPA