Pe cine contăm european după 2014?

Deşi pare cu rezonanţe româneşti, întrebarea încearcă sa ne proiecteze în peisajul european din a doua parte a anului 2014. Calendarul următoarelor 15 luni este important de urmărit. Pînă prin februarie 2014, partidele politice europene îşi vor desemna candidaţii oficiali pentru poziţia de preşedinte al Comisiei Europene. Tot la începutul anului viitor, la nivelul fiecărui partid naţional din cele 28 ţări europene se va stabili lista de candidaturi pentru alegerile din mai 2014. Este foarte important de urmărit în special cine sînt şefii de listă la nivelul fiecărei ţări şi partid.

După alegerile europene se desemnează grupurile politice din Parlamentul European. Nu va exista nici de data aceasta un grup care cîştigă majoritatea, ci probabil vor exista o serie de cercuri concentrice ale managementului legislativ european. Se va forma din nou binomul grupurilor mari: Partidul Popular European şi Partidul de Stînga. Acestea, împreună, avînd majoritatea, vor alege uşor preşedintele Parlamentului European. Predicţia mea merge pînă acolo în a zice că, avînd în vedere cine este liderul actual al Grupului Social şi Democrat din Parlamentul European, austriacul Hannes SWOBODA va deveni preşedintele, preluînd mandatul de la Martin Schulz. După doi ani şi jumătate, în ianuarie 2017, un lider de dreapta din Parlement va urma la preşedenţie, conform înţelegerii prealabile.

Un alt cerc politic la nivelul Uniunii Europene este cel al “partidelor europene”, adică se va crea o centură de securitate pentru a izola partidele anti-europene sau cele extremiste. Aici vorbim de o alinţă Stînga-Popular-Liberali-Verzi, în special. Sperăm ca aceste grupuri să deţină cel puţin 80% de fotoliile din Parlament.

Miza de după alegeri este enormă. Practic, în cîteva luni, se formează noul colegiu de comisari europeni, se aleg preşedinţii de comisii din Parlamentul European şi se numeşte noul preşedinte al Uniunii Europene.

E clar că trebuie să organizăm România pentru următorul mandat al Parlamentului şi al Comisiei Europene. Avem nevoie de o echipă capabilă care să pregătească încă de acum răspunsuri la întrebări precum: Ce portofolii sînt cruciale pentru România?, Unde este important să avem români în Cabinetele de Comisari? Avem schimbări la vîrf şi în Parlamentul European, dar şi la nivelul Consiliului – cu oportunităţi de a avea români în jurul noilor lideri? Cine sînt românii care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate pentru a lucra în aceste Cabinete? Trebuie urmărit clar calendarul numirilor şi stabilit procedura de sprijin acordat românilor cu şanse de inserţie.
Dan LUCA

Dan LUCA este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “România-UE” Bruxelles. Are 41 de ani şi îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Este profesor la universităţi din Bruxelles, Gorizia (Italia), Bucureşti şi Cluj. În 2008, inspirat şi sprijinit de social-democraţii germani, socialiştii francezi şi laburiştii britanici, a înfiinţat la Bruxelles prima filială din afara teritoriului României a unui partid politic român – PSD Bruxelles.