PAVELDANIŞTII

• nr. 2-3, 2016 •
Ochii larg deschişi ai scriitorului Pavel Dan, tonifianţi în monumentul Pavel Dan, creat de artistul plastic Petru Tegla, exală privire largă, cît să cuprindă întreaga Cîmpie Transilvană, al cărei fiu devotat a fost. Această lucrare constituie cea mai reprezentativă înfăţişare a chipului scriitorului într-o operă de artă din România. Astfel apare aceasta pe întîia copertă a numărului dublu al revistei intitulate de Aurel Podaru, redactor-responsabil, Paveldaniştii. Această publicaţie, care se străduieşte să ţină trează atenţia cititorului asupra operei scriitorului Pavel Dan, adună în jurul ei intelectuali animaţi de recunoştinţă faţă de remarcabilul prozator. Redactorul responsabil, Aurel Podaru, semnează două texte încărcate de istorie literară: O întîlnire a paveldaniştilor şi O evocare. Ambele articole reprezintă un elogiu adus celebrului său consătean, Pavel Dan, dar şi fostului profesor al prozatorului omagiat, Teodor Murăşanu, pedagog al elevului Podaru Aurel. Autorul repovesteşte în scris despre întîia întîlnire cu prof. univ. dr. Ion Vlad, în amfiteatrul Facultăţii de Litere din Cluj-Napoca, moment cînd acesta vorbea despre Pavel Dan, despre Urcan bătrînul şi despre nevasta lui, Urcăneasa, despre feciorul lor, Simion, despre Ludovica lui Piţuş, nora, despre Valer, nepotul, şi Ana lui Triloi, despre popa Tiron… ţiganul Rudi… , dar reaminteşte cititorului importantele sale realizări cu privire la editarea în ediţii princeps a unor scrieri ale lui Pavel Dan, culminînd cu îngrijirea şi tipărirea ediţiei critice integrale Pavel Dan, în trei volume, cu un valoros studiu semnat de Andrei Moldovan (în 2012).

Un pilastru edificator al structurii de rezistenţă este articolul de indubitabilă importanţă, scris de prof. univ. dr. Ion Vlad, sugestiv intitulat Exerciţii pentru un model narativ (Pavel Dan, Priveghiul), nuvelă despre care magistrul precizează: Era opera naturală, rodul unor obsesii devenite univers al creaţiei, iar Cîmpia Transilvaniei se integra în geografia autentică a marilor prozatori români.
Cunoscutul istoric şi critic literar Mircea Popa îşi intitulează textul Pavel Dan, un scriitor al condiţiei umane, relevînd momente cruciale din viaţa omului Pavel Dan, din viaţa unor personaje din prozele lui Pavel Dan, subliniind ideea că scriitorul vede în sat un izvor nesecat de motive şi teme fundamentale, socotind pe cei care părăseau satul ca pe nişte crengi rupte. Istoricul literar Ion Buzaşi, bun cunoscător al vieţii şi operei lui Pavel Dan, se referă la Jurnalul lui Pavel Dan, ale cărui pagini constituie un document de cea mai mare însemnătate pentru cel care a devenit un om şi un scriitor de o mare probitate. Tot în acest număr dublu al revistei, în articolul intitulat Note din Blaj ale lui Pavel Dan, Maria-Daniela Pănăzan evidenţiază ideea că Pavel Dan este un scriitor tragic (…) care îşi trăieşte la cote alarmante propriul destin ca pe un zbor frînt prea devreme…

Alt autor, Claudiu Coroian, scrie despre Imaginea satului natal în Jurnalul lui Pavel Dan: Vă mărturisesc că în urma acestei lecturi am reuşit să cunosc o bucăţică din viaţa autorului (…) şi mai ales să am grijă cum îmi trăiesc timpul dăruit de Dumnezeu. Aceeaşi tematică o evidenţiază Vasile Vidican în articolul Jurnalul lui Pavel Dan, sau despre drumul scriitorului către propriul destin, afirmînd convingător că momentele grave din viaţa unui creator îşi intensifică valenţele atunci cînd viaţa zbuciumată a scriitorului este prea scurtă pentru talentul ce promitea capodopere.
De o parte a corespondenţei lui Pavel Dan se ocupă Maria Rodean, Şcolile Blajului în corespondenţa lui Pavel Dan către Dumitru Dan -unchiul său-, iar Iulian Dămăcuş reciteşte prozele scriitorului: Pavel Dan, o nouă lectură. Preţuitul critic şi istoric literar Andrei Moldovan constată în textul intitulat O antologie necesară …o continuă redescoperire a prozatorului (…), o modernitate perenă a prozei, dar şi un interes crescînd din partea comentatorilor. O comparaţie izbutită realizează Iacob Naroş în articolul Doi prozatori ardeleni: Liviu Rebreanu şi Pavel Dan Amîndoi scriitori, prin opera lor, au ieşit pînă la urmă din sfera îngustă a Cîmpiei şi a satului transilvănean, intrînd în patrimoniul naţional…, iar Valentin Vişinescu scrie despre Înclinaţia lui Pavel Dan spre umor, afirmînd că umorul neaoş, plugăresc nu-i lipsea în a-şi caracteriza eroii scrierilor sale.

Opera lui Pavel Dan a fost tradusă în cîteva limbi, mai cunoscută fiind traducerea în franceză, semnată de Eugen Ionescu. Autoarea se referă, însă, la traducerea în limba turcă, semnată de Cavid Yamaç. Gabriela Chiciudean, autoarea studiului Traducerea operei lui Pavel Dan, se referă cu predilecţie la traducerea aici menţionată, traducătorul fiind născut în România, stabilit în Turcia. Ioan Latiş scrie despre Ţăranul de pe Cîmpie şi locuinţa sa, la rubrica initulată Cultură tradiţională, iar Victor Moldovan semnează interesantul interviu realizat cu artistul plastic Petru Tegla. Vorbind despre creaţia sa, Tegla se referă la un moment dat la propria-i familie: Cea mai mare realizare este familia mea: cele două Prinţese, capodopera mea şi a Reginei, care este, desigur, soţia mea. Aurel Podaru publică partea a doua din Cîntice poporale, puse la dispoziţia revistei noastre de Sergiu Pavel Dan, fiul scriitorului.
Nu lipsesc articole semnate de Iulian Dămăcuş, Menuţ Maximinian, Icu Crăciun, Ioan L. ?imon, M.I. Casimcea referitoare la activitatea Asociaţiei Culturale „Pavel Dan” – texte tipărite în publicaţii din Cluj-Napoca, Turda, Bistriţa, Tîrgu Mureş, Maieru.
Mircea Ioan Casimcea şi Aurel Podaru anticipează cu cîteva luni aniversarea şi comemorarea scriitorului şi directorului de reviste culturale, Teodor Murăşanu, de la a cărui naştere se împlinesc 125 de ani şi de la a cărui moarte se rotunjeşte o jumătate de secol (1891-1966). Activităţile prilejuite de acest dublu eveniment cultural se vor desfăşura în toamna acestui an.

În economia revistei domină fotografiile de grup, dar şi fotografia fiecărui autor al textelor tipărite, iar pe coperta a IV-a sînt reproduse două peisaje semnate de pictorul Manole Ciui. Numărul dublu al revistei Paveldaniştii (2-3), tipărit de Asociaţia Culturală „Pavel Dan”, se constituie într-o continuă omagiere a scriitorului şi omului Pavel Dan, evidenţiind, totodată, şi pe acei susţinători consecvenţi care fac posibilă apariţia publicaţiei.

Michaela BOCU
m.bocu@ziarulfaclia.ro