Patriarhul Rusiei, Kirill, a desfăşurat o vizită în Republica Moldova

Kommersant

Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kirill, a făcut o vizită în Republica Moldova. Patriarhia Moscovei califică vizita drept una strict religioasă, prilejuită de jubileul de 200 de ani al Mitropoliei Moldovei. De altfel, observatorii văd în această vizită un substrat politic: după cum a declarat Patriarhul Kirill, Republica Moldova este parte canonică a Patriarhiei Moscovei.

Vizita desfăşurată de Patriarhul Kirill în Republica Moldova a provocat o reacţie neuniformă în societate. “Patriarhul Kirill urmează directivele politicii Kremlinului”, a comentat vizita primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, în timp ce reprezentanţii Partidului Naţional-Liberal i-au îndemnat pe toţi cetăţenii românofoni să se ralieze mişcării protestatare împotriva Bisericii Ortodoxe Ruse. Naţionaliştii, explică experţii, se tem că Patriarhul Kirill va încerca să convingă conducerea republicii să se integreze în Uniunea Vamală formată din Rusia, Belarus şi Kazahstan.

Anterior, în mass-media locală au apărut informaţii potrivit cărora preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, este de asemenea împotriva vizitei Patriarhului, însă şeful statului a avut în final o întrevedere cu capul Bisericii Ortodoxe Ruse şi, potrivit unor informaţii oficiale, “a evaluat foarte pozitiv rolul Bisericii Ortodoxe în republică şi grija ei faţă de locuitori”.

“Vizita Patriarhului are un caracter religios şi prevede în primul rînd o rugăciune comună şi comunicarea cu enoriaşii, precum şi întîlniri cu activişti publici”, a comentat, cu privire la “fondul vizitei”, şeful Departamentului Sinodal al Patriarhiei Moscovei, Vladimir Legoida. Acesta a dat asigurări că “alte scopuri care să poată fi comparate ca importanţă cu acestea pur şi simplu nu există”.

De altfel, şi experţi ruşi văd în actuala situaţie un substrat politic. “Vizita demonstrează că Republica Moldova este un teritoriu canonic al Bisericii Ortodoxe Ruse, pe care aceasta nu este dispusă să îl împartă cu Patriarhia Română”, este de părere expertul Anatoli Pcelinţev, profesor la Centrul pentru Studierea Religiilor din cadrul Universităţii Umanitare Ruse.

Opinia lui Pcelinţev este împărtăşită de şeful Ghildei experţilor în probleme de religie şi drept, Roman Lunkin. “Patriarhul este absolut capabil să influenţeze relaţiile bilaterale dintre Rusia şi Republica Moldova”, a declarat Lunkin, exprimîndu-şi convingerea că şeful Bisericii Ortodoxe Ruse a încercat să convingă autorităţile republicii să se orienteze mai mult spre Rusia, decît spre România şi Uniunea Europeană”. “Alianţa cu România va absorbi Republica Moldova, în timp ce alianţa cu Rusia o va menţine ca stat independent, iar Patriarhul nu poate rămîne indiferent la acest lucru”, subliniază Lunkin.

După cum constată experţii, în ultima vreme România încearcă să-şi amplifice influenţa asupra Republicii Moldova. În opinia lui Lunkin, Biserica Ortodoxă Rusă a recepţionat în mod dureros demersul Bisericii Ortodoxe Române, care în 2007 a înfiinţat pe teritoriul Republicii Moldova trei eparhii. Totodată, reprezentanţii Patriarhiei Române nu ascund faptul că intenţionează să-şi extindă influenţa în această regiune.

Ierarhii Bisericii Ortodoxe Ruse au declarat, ca răspuns, că este vorba de “revizuirea rezultatelor celui de-Al Doilea Război Mondial” şi de subminarea “actualului echilibru al forţelor în Europa”. “Acţiunile de provocare ale Bisericii Ortodoxe Române se pot solda cu aceea că sub semnul ameninţării se vor pomeni statalitatea ţărilor implicate în schisma bisericească”, se spune în declaraţia Sinodului Mitropoliei Moldovei, ce ţine de Patriarhia Moscovei.

În afară de aceasta, ortodocşii din Republica Moldova sînt îngrijoraţi de legea votată anul trecut “Pentru asigurarea egalităţii de şanse”, care, în opinia Bisericii, creează premise pentru “propaganda homosexualităţii ca normă de comportament şi de viaţă”. Ierarhii chiar au ameninţat cu excomunicarea pe acei politicieni care au sprijinit legea. La rîndul său, alianţa aflată la putere în Republica Moldova a început să ameninţe cu impozitarea Bisericii, dacă nu va fi anulată excomunicarea conducerii ţării şi a deputaţilor pe motiv de adoptare a controversatei legi.