Patriarhul Daniel: Sîntem făcuţi să dobîndim viaţa veşnică

Agheasma Mare ne aduce aminte că sîntem făcuţi să dobîndim viaţa veşnică, a afirmat, vineri, la Catedrala patriarhală, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Daniel, în cuvîntul de învăţătură rostit după după citirea Sfintei Evanghelii, la Sfînta Liturghie din ziua praznicului Botezului Domnului.

“Agheasma Mare are o putere curăţitoare, sfinţitoare şi tămăduitoare. Ea ne aduce aminte că sîntem făcuţi să dobîndim viaţa veşnică. De aceea într-una din rugăciuni se spune că aceasta se gustă şi spre dobîndirea Vieţii Veşnice, ceea ce înseamnă că Viaţa Veşnică este simbolizată prin cifra 8. Opt zile gustăm din Agheasma Mare să ne aducem aminte că botezul nostru s-a făcut ca început al Vieţii Veşnice, ca început al intrării noastre în Iubirea Veşnică a Sfintei Treimi”, a spus Întîistătătorul BOR.

Patriarhul Daniel a explicat importanţa sărbătorii Botezului Domnului, arătînd că acesta este temelia Botezului creştin, prin care se iartă păcatele şi prin care omul “înviază sufleteşte” şi devine fiu al lui Dumnezeu.

“Mîntuitorul vine la Ioan, la Iordan, cînd avea vîrsta de 30 de ani, vîrsta maturităţii. Botezul lui Ioan nu este totuna cu Botezul creştin, deoarece ceea ce săvîrşea Sf. Ioan Proorocul la Iordan era doar o prefigurare a botezului creştin care îşi are începutul în Pogorîrea Duhului Sfînt la 50 de zile după Învierea Domnului şi la 10 zile după Înălţarea Sa la cer”, a spus patriarhul.

Întîistătătorul BOR a subliniat că “nu există mîntuire fără pocăinţă, pocăinţa este pregătirea spre iertarea păcatelor”. Sărbătoarea Botezului Domnului se mai numeşte şi “Arătarea Domnului”, “Descoperirea Cuvîntului Întrupat”, “Epifania” sau “Teofania”, deoarece rememorează momentul cînd Mîntuitorul Iisus Hristos a fost botezat de Sfîntul Ioan Botezătorul în apele Iordanului, ocazie cu care s-a arătat lumii Sfînta Treime; glasul Tatălui se face auzit din ceruri, Fiul este întrupat şi stă în rîul Iordan, iar Sfîntul Duh coboară în chip de porumbel. Tot atunci, Hristos Domnul s-a descoperit tuturor ca Mesia cel mult aşteptat, a explicat preafericitul părinte.

Desluşind înţelesurile duhovniceşti ale Botezului Domnului nostru Iisus Hristos în Iordan, Întîistătătorul BOR a explicat că evenimentul evidenţiază faptul că “astăzi prăznuim amintirea Botezului Domnului, dar şi înţelesul duhovnicesc al botezului nostru, cînd ne-am botezat în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh în apa sfinţită prin puterea Duhului Sfînt şi am fost mirunşi cu Sfîntul şi marele Mir, îndată ce am ieşit din apă, după cum, îndată ce Iisus a ieşit din apa Iordanului s-a pogorît peste el Duh Sfînt”.

“Deci Duhul Sfînt dăruit la botez confirmă Botezul ca Moarte faţă de păcat şi Înviere pentru o Viaţă Nouă şi ne dăruieşte nouă Seminţele Sfinţeniei care însă trebuie cultivate prin credinţă, prin nevoinţă, prin fapte bune şi astfel omul ajunge de la starea de chip al lui Dumnezeu, la starea de asemănare cu Dumnezeu. Toţi oamenii sînt creaţi după chipul lui Dumnezeu, dar asemănarea cu El o au doar sfinţii”, a spus patriarhul Daniel.

Credincioşii ortodocşi, catolici şi greco-catolici sărbătoresc, vineri, Boboteaza, care marchează ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă, dedicată purificării mediului înconjurător, în special sfinţirii apelor.

În credinţa ortodoxă, sărbătoarea reaminteşte de botezul Domnului în apa Iordanului la vîrsta de 30 de ani, înainte de a păşi în viaţa publică. Potrivit tradiţiei, la Bobotează se săvîrşeşte slujba de sfinţire a apelor, “Agheasma Mare”, care are semnificaţia simbolică de act de regenerare cosmică (pămîntul primeşte germenii noii creaţii, transfigurată prin sfinţirea apelor). Sărbătoarea Botezului Domnului precede ziua în care în Biserica Ortodoxă este pomenit Soborul Sfîntului Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului.