Păstrători ai tradiţiei

Peste cincizeci de elevi de la Şcoala ‘’Ion Creangă’’ din Cluj-Napoca au fost oaspeţii colegilor lor din Feleacu. Rod al parteneriatului dintre cele două instituţii de învăţămînt, serbarea comună a decantat valori spirituale româneşti, precum respectul pentru tradiţiile folclorice din zonă şi continuitatea creştină a poporului nostru.

Cîţiva copii de la Şcoala ‘’Ştefan Micle’’ din comuna Feleacu, coordonaţi de prof. Gabriela Lămăşanu, Elena Boştenaru şi Mariana Duca, au interpretat cîntece care celebrează prietenia şi au prezentat costume populare specifice localităţii. Pitorescul elementelor de vestimentaţie s-a îmbinat cu savoarea lexicului regional, tinerele generaţii fiind sfătuite să nu le ignore, să nu lase praful uitării şi al desuetudinii să înăbuşe legătura cu strămoşii, cu valorile lor. În acelaşi spirit, elevii clujeni (pregătiţi de profesoarele Daniela Cistelecan, Adriana Iacob, Liliana Fărcaş, Nelica Ardelean, Mirela Costache şi Luminiţa Băgăcian) au reînviat atmosfera veselă a unei şezători, cu micile ei şotii, cu glumele nevinovate, cu jocul şi cîntecele specifice, cu bunătăţile puse de gazdă pe masă.

Fiind vorba de elevii unei şcoli care îl are ca patronim pe cunoscutul scriitor humuleştean, a fost prezentă şi figura îndrăgită a lui Nică, spre deliciul asistenţei. Mica serbare a fost încheiată printr-un montaj, inteligent realizat, din textele ‘’Fericirilor’’ biblice.     Momentul a făcut legătura cu partea a doua a activităţii, desfăşurată în incinta mănăstirii din Feleacu. Cel care a însoţit grupul, dînd explicaţii detaliate şi pertinente, a fost părintele ieromonah Alexandru Genţ, care conduce lăcaşul cu dăruire, generozitate şi iubire pentru valorile adevărate ale neamului românesc. Elevii şi cadrele didactice s-au rugat în biserica cea nouă, cu hramul ‘’Sfînta Troiţă’’,  apoi au vizitat Casa Muzeu, reconstituire fidelă a unei locuinţe felecane, cu acoperişul din paie, cu busuioc la grindă, cu mobilier şi obiecte tipice. Într-o astfel de casă s-a născut şi ilustrul profesor Ştefan Micle, fizician de renume, rector al Universităţii din Iaşi, cunoscut de cei mai mulţi ca soţ al Veronicăi Micle.

Lecţia de etnografie a fost completată de cea de istorie, desfăşurată în incinta Mănăstirii cu hramul ‘’Sfînta Paraschiva’’ (ctitorită de Ştefan cel Mare, pe la 1488), care domină împrejurimile cu silueta sa albă. Cele peste 3000 de volume ale mănăstirii sau colecţia de icoane pe sticlă de la Nicula încîntă vizitatorii. Ne-am amintit, prin această activitate, că ‘’tradiţia este o comuniune cu misterul istoriei’’ (Berdyaev).

Doina Rad