Parlamentarii clujeni, solicitaţi să iniţieze „schimbări legislative pentru locuire publică şi drepturile lucrătorilor în România”

Prin intermediul unei scrisori deschise, Fundaţia Desire solicită parlamentarilor clujeni să iniţieze schimbări legislative pentru locuire publică şi drepturile lucrătorilor în România.

„Fundaţia Desire continuă să vă atragă atenţia asupra unor probleme social-economice de la nivelul oraşului Cluj, care nu se pot soluţiona fără iniţiative pentru schimbări legislative de la nivel naţional. Pornind de la analiza precarităţii locuirii şi muncii în zona Pata Rât (…), precum şi de la observarea faptului că persoanele care au acces doar la locuri de muncă nesigure şi prost plătite stau şi sub riscul marginalizării locative, ne-am propus să punem pe agenda politică locală şi naţională următoarele subiecte: minimalizarea locuirii publice în politicile naţionale de locuire; locuirea săracă în spaţii marginale; precarizarea muncii lucrătorilor din diverse domenii ale economiei formale, din economia informală, dar şi a lucrătorilor care muncesc pentru venitul minim garantat” – se arată în scrisoarea deschisă adresată, marţi, de Fundaţia Desire, parlamentarilor clujeni.

Semnatarii scrisorii amintesc că, prin acţiunile derulate de fundaţie în 2016, s-au adus în spaţiul dezbaterii publice clujene probleme precum: drepturile muncitorilor de pe rampele de deşeuri, „având domiciliul în colonia Dallas de patru decenii, fără a fi beneficiat de suport din partea autorităţilor în ceea ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor de locuire şi muncă; amplasarea, în toamna anului 2015, a rampelor de stocare temporară a deşeurilor din Pata Rât la o distanţă de cca 300 de metri (SALPREST) şi 800 de metri (RADP) de zona de locuire din Pata Rât, constituită ca zonă de locuire, în 2010, de însăşi administraţia publică locală”; neîndeplinirea obligaţiilor Primăriei Municipiului Cluj-Napoca faţă de locatarii de pe str. Cantonului, „(prevăzute în acordurile de colaborare cu fundaţiile care au instalat barăcile termopan şi cele de lemn), fapt care, de-a lungul a aproape de 20 de ani, a contribuit la agravarea precarităţii locuirii pe str. Cantonului, din care au rezultat, printre altele, izbucnirea şi extinderea rapidă a unor incendii ce pun în pericol viaţa şi bunurile materiale ale oamenilor, dar şi neputinţa de a ridica deşeurile menajere cumulate în acest spaţiu de locuire timp de foarte mulţi ani”; „neglijarea totală a impactului social şi uman al unor proiecte cu finanţare nerambursabilă sau a unor investiţii din bugetul public, în dezvoltare infrastructurală (cum ar fi noile rampe de stocare temporară a deşeurilor, dar şi proiectul de transport intermodal între Aeroportul Internaţional Avram Iancu şi Gara de Est/ Someşeni), precum şi lipsa unor măsuri de protecţie în relaţie cu persoanele afectate de aceste proiecte/investiţii”.

„Ne adresăm dumneavoastră cu aceste probleme locale pentru că, în calitate de legiuitori, aveţi la îndemână pârghii decizionale prin care puteţi contribui la ameliorarea acestora la nivel naţional, pornind chiar de la manifestarea lor la nivelul Clujului (…). Reiterăm aici că inegalităţile de venit, sărăcia, locuirea precară sau deprivarea locativă, dar şi marginalizarea spaţială şi discriminarea instituţională sunt efecte ale unor decizii politice. Cu o altă politică în domeniul muncii şi al locuirii, care nu ar mai urmări în primul rând susţinerea acumulării de capital, legiuitorii şi guvernanţii locali şi centrali ar putea să acţioneze asupra cauzelor structurale ale precarizării şi stigmatizării clasei sociale ce nu are în proprietate privată mijloace de producţie şi/sau spaţii de locuit (…). Soluţiile constau în intervenţii sistemice, care pot fi generate şi susţinute prin legislaţie adecvată” – arată semnatarii scrisorii deschise.

Potrivit acestora, este nevoie de demersuri legislative care să vizeze, între altele: modificarea Codului Muncii, „în sensul susţinerii drepturilor lucrătorilor”; modificarea legislaţiei locuirii, „astfel încât aceasta să susţină în mod direct accesul persoanelor marginalizate social sau al clasei muncitoare precarizate la locuinţe publice”; proceduri clare prin care se poate creşte fondul locativ public, pe lângă programe de construcţie de noi locuinţe sociale din fondul locativ de stat; interzicerea evacuărilor forţate, „care transformă oamenii în persoane fără adăpost”; măsuri de control al chiriilor pe piaţa privată de locuinţe; asigurare medicală şi pentru cei care nu lucrează în economia formală; 6% pentru educaţie; programe „Şcoală după Şcoală” finanţate de la stat.

M. T.