Parcul Etnografic „Romulus Vuia” s-a îmbogăţit cu încă un monument din secolul al XVIII-lea: casa din Gîrda de Sus, jud. Alba, datată 1779

În cadrul Parcului Etnografic Naţional “Romulus Vuia’’ din Cluj-Napoca a fost reconstruită în perioada iulie-august 2013 casa-monument din satul Gîrda de Sus, judeţul Alba, achiziţionată de Muzeul Etnografic al Transilvaniei în anul 2001. Activitatea de reconstrucţie, iniţiată şi condusă de specialiştii muzeului, s-a desfăşurat în cadrul proiectului  intitulat “Muzealizarea procesului de populare montană”, finanţat de ADMINISTRAŢIA FONDULUI CULTURAL NAŢIONAL, proiect care şi-a propus să ilustreze aici, prin intermediul unei gospodării caracteristice, cea mai veche etapă a procesului istoric de populare a Ţării Moţilor, prin roiri individuale şi nesincronizate, bazate pe defrişări la mari distanţe de satele de origine, în munte. Aceste roiri, pornite în amonte din satele mai vechi de pe Arieşul mijlociu, au depăşit localitatea Cîmpeni la începutul secolului al XVII-lea şi  – înaintînd treptat în întreg bazinul Arieşului superior – au generat în final zona etnografică Ţara Moţilor, caracterizată, în principal, prin specializarea în masă a populaţiei în prelucrarea superioară a  lemnului (văsărit, şindrilărit) şi prin creşterea animalelor în regim de subzistenţă, cultivarea pămîntului avînd – în contrast cu zona de origine – o pondere redusă, din cauza climei reci şi a terenului sterp.

casa cu sigla Casa din Gîrda de Sus – cea mai veche dintre casele moţeşti datate prin inscripţie – ilustrează tocmai momentul şi modalitatea de trecere de la adăposturile sezoniere iniţiale, izolate în munte, pe un teren proaspăt defrişat (casa de mutătură), la casa familială locuită permanent, nucleu al unui viitor crîng familial (compus din gospodăriile urmaşilor direcţi), care va genera, în final,  un sat propriu-zis. Această construcţie deţine un nucleu constructiv de la începutul secolului al XVIII-lea, utilizat pe atunci ca adăpost sezonier (casă de mutătură) şi o amplificare realizată – conform inscripţiei de pe meştergrindă – în anul 1779, cînd a fost transformată în casă familială, locuită permanent. Elementele decorative surprinzătore (meştergrinda bogat crestată, capetele sculptate ale grinzelelor, arcada uşii monoxile, feroneria artistică de la ferestrele fixe) evidenţiază modul în care proprietarul a ţinut să marcheze schimbarea statutului provizoriu al construcţiei, în timp ce inscripţia amplă şi elegant caligrafiată, cu caractere chirilice (“Anii Domnului 1779, în luna iulie, în 13 zile) indică prezenţa aici a unui dulgher local,  român, ştiutor de carte.

Un grup de studenţi de la Facultatea de Arhitectură şi Urbanism din Cluj-Napoca, coordonat de un cadru didactic, şi-a efectuat stagiul de practică luînd contact cu tehnicile tradiţionale folosite la reconstrucţia casei Gîrda, informîndu-se asupra tehnicilor de transfer şi muzealizare a construcţiilor rurale din lemn, studiind arhitectura veche din Ţara Moţilor pe baza fotografiilor din arhiva muzeului şi realizînd, în final, proiecte de pensiuni rurale cu specific, care vor fi distribuite sătenilor din zonă, pentru a servi drept sursă de inspiraţie celor interesaţi. Muzeul Etnografic al Transilvaniei precizează că în următoarea etapă a proiectului se vor efectua pe teren (în satele Platoului Gheţar, comuna Gîrda de Sus) achiziţii de obiecte tradiţionale destinate reconstituirii interiorului casei reconstruite, achiziţii finanţate tot de Administraţia Fondului Cultural Naţional, în cadrul proiectului deja amintit.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.