Palestina se uneşte şi creează un front antiisraelian

Kommersant

Statutul de “stat observator” la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) conferit Palestinei a constituit un impuls pentru activizarea Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP) în regiune şi pe scena internaţională. Conducerea ANP s-a declarat dispusă la reconciliere cu gruparea “Hamas”, s-a pronunţat pentru crearea unui “front internaţional” pentru contracararea Israelului şi a trimis Consiliului de Securitate al ONU şi secretarului general al organizaţiei Ban Ki-moon o scrisoare în care solicită sancţionarea autorităţilor israeliene pentru reluarea construcţiei de colonii evreieşti.

“Este timpul să ne ocupăm serios de procesul de reconciliere”, a anunţat liderul ANP, Mahmoud Abbas. Potrivit lui Abbas, principalul mediator din negocierile dintre Fatah şi Hamas ar putea deveni Egiptul, care şi-a demonstrat deja eficienţa în timpul acutizării conflictului dintre Israel şi Fîşia Gaza. Preşedintele ANP a subliniat că o decizie reciproc avantajoasă pe marginea acestei probleme trebuie găsită cît mai curînd.

Conducerea ANP şi-a accelerat substanţial eforturile pe scena internaţională. După cum a declarat ministrul de externe al ANP, Riyad al-Maliki, el şi colegii săi vor depune eforturi în vederea creării unui “front internaţional pentru exercitare de presiuni la adresa politicii expansioniste a Israelului”. “De unii singuri nu putem să contracarăm acţiunile lui”, a explicat Al-Maliki. Iniţiativa palestinienilor ar putea fi una de succes: în timpul procesului de vot din cadrul Adunării Generale a ONU majorarea statutului ANP a fost sprijinită de 138 de ţări şi doar 9 s-au opus.

Autorităţile ANP se folosesc deja în mod activ de noile posibilităţi care au apărut după obţinerea statutului de “stat observator”. ANP a trimis la Consiliului de Securitate al ONU şi secretarului general al organizaţiei Ban Ki-moon o scrisoare în care acuză Israelul de “manieră ostilă şi infatuată, care contravine tuturor principiilor şi normelor de drept internaţional” şi de “sfidare a voinţei comunităţii internaţionale”. Motivul pentru formularea scrisorii l-a constituit decizia autorităţilor israeliene de a relua construcţia de locuinţe în Ierusalimul de Est şi Cisiordania, decizie care a stîrnit critici din partea multor ţări occidentale.

De altfel, palestinienii afirmă că deocamdată nu intenţionează să facă uz în practică de unul dintre principalele privilegii ale noului lor statut: posibilitatea de a se adresa Curţii Penale Internaţionale (CPI) de la Haga. Nu este exclus ca plîngerea lor la adresa acţiunilor Israelului să fi fost atunci satisfăcută: statutul de la Roma al CPI prevede că “mutarea, directă sau indirectă, de către o putere ocupantă a unei părţi din propria sa populaţie civilă pe teritoriul ocupat de ea” constituie o infracţiune de ordin militar. Între timp, este puţin probabil ca în viitorul apropiat palestinienii să se încumete la un asemenea pas, din cauza temerilor de a pierde sprijinul Occidentului: după cum a declarat un înalt funcţionar al Fatah, Nabil Shaath, “multe ţări îndeamnă acum conducerea ANP să nu urmărească Israelul în justiţie”.

O asemenea poziţie a comunităţii internaţionale este în avantajul Israelului, care nu a renunţat definitiv la speranţa că va convinge Occidentul: construcţia de colonii evreieşti este dreptul lor inalienabil.

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a încercat să aducă la cunoştinţă această poziţie cancelarului federal al Germaniei, Angela Merkel. Cu puţin timp înainte de a pleca spre Berlin, Netanyahu a declarat: “Principala noastră misiune diplomatică este de a explica că motivul primar al conflictului nu-l constituie disputa teritorială. Este vorba despre însăşi existenţa statului Israel”. De altfel, rezultatele negocierilor germano-palestiniene au arătat că poziţia cancelarului Merkel nu s-a schimbat în mod esenţial.