Ovidiu Cîmpean: Trebuie să avem curaj să oprim risipa în Sănătate

Deputatul PNL Ovidiu Cîmpean consideră că este necesară angajarea de medici și personal medical în zonele în care există un deficit real, însă susține că măsurile trebuie însoțite de evaluarea performanței și de o utilizare responsabilă a resurselor publice.

„Trebuie să angajăm medici și personal medical acolo unde există un deficit real. Dar trebuie să avem și curajul de a opri risipa, de a evalua performanța și de a nu finanța automat orice organigramă solicitată”, a declarat Ovidiu Cîmpean, într-o postare anterioară aprobării în guvern a angajării a încă 6850 de persoane în sistemul sanitar.

Parlamentarul clujean solicită fostului ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, să prezinte documentele oficiale inițiate în perioada mandatului său pentru deblocarea posturilor din sistemul sanitar, subliniind că declarațiile publice trebuie analizate prin raportare la deciziile și acțiunile întreprinse atunci când un politician a deținut o funcție de conducere.

„Există un test simplu pentru sinceritatea unui politician: compari ce spune azi cu ce a făcut când a avut puterea. Alexandru Rogobete cere astăzi deblocarea posturilor din sănătate. A fost ministru al Sănătății, iar înainte a ocupat funcția de secretar de stat în același minister”, a declarat deputatul Ovidiu Cîmpean.

Potrivit acestuia, deblocarea posturilor în sistemul public se realizează prin proceduri oficiale, inclusiv prin inițierea unor memorandumuri în cadrul Guvernului.

„Deblocarea posturilor se cere prin memorandum în Guvern. Nu am identificat niciun memorandum inițiat de domnia sa. Aștept să fiu contrazis cu documente, nu cu declarații”, a precizat deputatul PNL.

Ovidiu Cîmpean a ridicat, totodată, problema proiectelor de construcție și modernizare a spitalelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, susținând că numărul proiectelor eligibile a scăzut semnificativ.

„Cel mai grav rămâne capitolul spitalelor. România avea 27 de spitale finanțate prin PNRR. Au rămas opt. Am pierdut sute de milioane de euro pentru aceste spitale”, a afirmat parlamentarul clujean.

Deputatul PNL a arătat că deciziile privind proiectele de infrastructură medicală au fost luate în perioada în care Alexandru Rafila conducea Ministerul Sănătății, iar Alexandru Rogobete ocupa funcția de secretar de stat responsabil de coordonarea PNRR în cadrul instituției.

„Deciziile păguboase s-au luat în mandatul ministrului Rafila, când domnul Rogobete era secretarul de stat responsabil de PNRR la Ministerul Sănătății. Ulterior, a condus el însuși ministerul. Am lucrat 16 ani cu fonduri europene la Cluj. Pierderea fondurilor europene înseamnă decizii proaste”, a declarat Ovidiu Cîmpean.

În același timp, deputatul PNL și-a exprimat susținerea față de personalul medical care a semnalat problemele din sistemul de sănătate, arătând că nemulțumirile medicilor, asistenților medicali și infirmierilor sunt reale și necesită soluții concrete.

„Am tot respectul pentru medicii, asistenții și infirmierii care protestează. Nemulțumirile lor sunt reale. Sistemul are nevoie de mai mulți medici acolo unde există deficit, de o finanțare mai bună și de condiții care să îi păstreze pe tinerii specialiști în România”, a transmis parlamentarul.

Bolojan aprobă 6850 de posturi din 26.000 solicitate

Memorandumul aprobat de Guvern privind deblocarea posturilor din Sănătate s-a bazat pe două criterii care ţin cont de realităţile din spitalele din România, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan.

„În ceea ce priveşte memorandumul care a fost adoptat cu privire la deblocarea posturilor din sănătate: este a doua variantă a acestui memorandum, pentru că în săptămânile trecute am avut o primă variantă care aduna, în fapt, solicitările de la toate spitalele din România şi, prin aplicarea unor procente de reducere, venea cu propuneri de posturi care să fie aprobate. Am avut solicitări pentru a debloca 26.000 de posturi în sectorul public din spitalele noastre, în condiţiile în care avem astăzi peste 190.000 de angajaţi în aceste spitale”, a declarat Ilie Bolojan, marţi seară, la Palatul Victoria, la finalul şedinţei extraordinare de guvern.

El a explicat că, faţă de prima variantă, a solicitat ca propunerile pe care le va face Ministerul Sănătăţii să se bazeze pe două criterii care ţin cont de realităţile din spitalele din România.

„Primul dintre ele este ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor spitalului – cu cât ponderea cheltuielilor de personal era mai mică din totalul cheltuielilor, cu atât spitalele au primit bonificaţii, pentru că înseamnă că au spaţiu să îşi crească cheltuielile de personal. Acolo unde, însă, cheltuielile de personal au depăşit procente de 85-90%, aşa cum avem în unele dintre spitale, suntem în situaţia în care acel spital nu mai există, practic, pentru pacienţi, ci există doar pentru angajaţi, pentru că nu mai are bani să plătească medicamente, analize, să combată infecţiile nosocomiale şi aşa mai departe. Şi, deci, aceste spitale au fost sancţionate, practic, şi li s-au diminuat posturile aprobate”, a arătat Bolojan.

Totodată, el a arătat că al doilea criteriu luat în calcul este legat de gradul de ocupare al paturilor.

„Cu cât un spital a avut un grad de ocupare al paturilor mai mare, cu atât a primit bonificaţii la aceste posturi – asta înseamnă că acel spital răspunde nevoilor cetăţenilor, că specializarea respectivă, calitatea serviciilor medicale pe care le oferă răspund cererilor cetăţenilor şi înseamnă că acele paturi sunt folosite judicios. Gândiţi-vă că suntem în situaţia în care personalul este normat la numărul de paturi aprobate, iar dacă gradul de ocupare este sub 50%, cum avem în cazul a peste 150 de spitale, înseamnă că, în fapt, acele spitale nu răspund nevoilor cetăţenilor sau pacienţilor din arealul respectiv şi consumă resurse, pentru că dimensionarea personalului, mărimea spaţiilor medicale, dotarea cu aparatură sunt făcute în funcţie de numărul de paturi aprobate”, a afirmat Bolojan.

Faţă de cele arătate, premierul interimar a precizat că prin memorandumul adoptat marţi seară de Guvern a fost aprobată deblocarea a 6.850 de posturi.

Alexandru Rogobete cere explicaţii cu privire la criteriile după care s-au distribuit posturile deblocate în spitale

Fostul ministru al Sănătăţii Alexandru Rogobete cere explicaţii cu privire la criteriile după care s-au distribuit posturile deblocate în spitale. El acuză că Bihor, judeţ cu 551.000 de locuitori, a primit 131 de posturi, în timp ce judeţe cu mai mulţi locuitori au primit mult mai puţine. ”Opriţi-vă! Distrugeţi sistemul de sănătate!”, avertizează Rogobete.

Potrivit cifrelor distribuite de acesta, în judeţul Bihor (551.000 locuitori) Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Bihor a primit 131 de posturi.

În acelaşi timp, afirmă Rogobete, s-au primit:

• Bacău (601.000 locuitori) – Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău – 77 de posturi.
• Braşov (546.000 locuitori) – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov – 65 de posturi.
• Cluj (679.000 locuitori) – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, unul dintre cele mai importante centre universitare şi de excelenţă medicală din România – 51 de posturi.
• Constanţa (655.000 locuitori) – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei”, unde în urmă cu doar câteva luni nu se puteau acoperi gărzile de neurochirurgie – 65 de posturi.

„Nu spun că Bihorul nu are nevoie de medici. Are. La fel ca toate judeţele şi toate marile spitale ale României. Opriţi-vă! Distrugeţi sistemul de sănătate”, a mai transmis fostul ministru al Sănătăţii.