Organizaţiile civice, împotriva adoptării sistemului majoritar cu un singur tur pentru alegerile parlamentare

Mai multe organizaţii civice s-au adresat, printr-o scrisoare deschisă, preşedinţilor celor patru partide parlamentare – Emil Boc, Victor Ponta, Crin Antonescu şi Kelemen Hunor – , solicitîndu-le să împiedice adoptarea sistemului majoritar cu un singur tur pentru alegerile parlamentare.

Organizaţiile care au iniţiat acest demers invocă, în scrisoarea deschisă, efectele pe care acest sistem le-a produs, în urma a o serie de alegeri, în Marea Britanie – singura ţară din UE în care este folosit.

„Dacă în ceea ce priveşte avantajele, se invocă faptul că sistemul majoritar cu un singur tur a contribuit, în Marea Britanie, la consolidarea unui sistem de partide de tip «bipartid» care asigură guvernări stabile (lucru care nu s-a întîmplat în ţări precum India sau Mexic, spre exemplu) şi, implicit, la stoparea accesului în parlament a formaţiunilor politice extremiste, permiteţi-ne să trecem în revistă motivele pentru care acest sistem este criticat:

● Guvernele rezultate în urma alegerilor pot avea reprezentativitate scăzută (pot fi susţinute de o majoritate parlamentară, însă doar de o minoritate de alegători dintre cei care votează). În sprijinul acestei afirmaţii putem aduce ca exemple rezultatele alegerilor din 1979, 1983 şi 1987 pentru parlamentul britanic, în urma cărora, cu un procent de voturi în jur de 40%, unul dintre partidele politice (conservator) avea să deţină o majoritate confortabilă în Camera Comunelor (chiar de peste 60%, în 1983) şi, astfel, să guverneze fără probleme (împotriva voinţei majorităţii celor care au votat, am îndrăzni să spunem).

● Sistemul deformează, în general, rezultatul alegerilor, în sensul că poate produce mari disproporţii între voturile obţinute de formaţiunile politice şi reprezentarea lor parlamentară, în funcţie de acţiunea unuia dintre factorii de hazard – distribuţia teritorială a voturilor. De regulă, avantajează primul partid în ordinea numărului de voturi primite sau, cel mult, primele două partide, dar poate inversa şi ordinea partidelor politice din punct de vedere al mandatelor deţinute în parlament în raport cu ordinea stabilită pe baza numărului de voturi primite. Putem să dăm ca exemplu din nou alegerile din 1983 din Marea Britanie, în care Partidul Conservator a obţinut 42,43% din voturi, Partidul Laburist, 27,58%, Alianţa Social Democrat – Liberală, 25,37%, în schimb, la nivelul mandatelor din Camera Comunelor, procentele au fost: 62,51% pentru conservatori, 32,91% pentru laburişti şi 3,62% (!!!) pentru social democrati – liberali.

● Un procent mare de voturi (de regulă, peste 50%) nu sînt «transformate» în mandate şi, implicit, un procent mare dintre cei care votează nu sînt reprezentaţi în Parlament. Într-o circumscripţie în care cîştigătorul obţine, spre exemplu 35 – 40% din voturi, aproape două treimi dintre alegători ajung să nu fie reprezentaţi (în condiţiile în care, în cazul altor sisteme, voturile exprimate în favoarea celor care nu sînt aleşi sînt redistribuite în favoarea candidaţilor aparţinînd aceloraşi partide, din alte circumscripţii).

● Stimulează «votul util» (alegătorul nu votează cu candidatul/partidul preferat, ci cu candidatul cel mai puţin de neacceptat, dintre cei care au şanse de cîştiga alegerile în circumscripţie).

● Prezintă un obstacol foarte serios în calea noilor intraţi în politică şi face, practic, imposibilă apariţia unor partide politice noi” – se arată în scrisoarea adresată preşedinţilor celor patru partide parlamentare.

Totodată, în textul scrisorii sînt prezentate şi rezultatele unei modelări realizate pe baza voturilor exprimate (în colegiile uninominale) cu ocazia alegerilor parlamentare din 2008 din România, pornind de la premisa că acele alegeri s-ar fi desfăşurat prin sistem de vot majoritar cu un singur tur.

„Am putea aprecia ce s-ar fi întîmplat la acea vreme dacă alegerile s-ar fi desfăşurat prin scrutin majoritar cu un singur tur, luînd în considerare, pentru Camera Deputaţilor spre exemplu, pentru fiecare partid politic sau alianţă politică în parte, numărul de colegii uninominale în care candidaţii săi au ocupat primul loc. Astfel, Partidul Democrat Liberal, care a obţinut 32,36% din voturi (al doilea clasat ca număr de voturi), ar fi primit 42,09% din mandatele de deputat (după numărul de colegii în care candidaţii săi s-au situat pe primul loc), faţă de 36,39, cît a primit de fapt; Partidul Social Democrat, cu 33,10% din voturi obţinute, ar fi primit 37,65% din mandate, faţă de 36,07% cît a primit; Partidul Naţional Liberal, cu 18,57% din voturi, ar fi primit 11,70% din mandate, aproape jumătate din cîte a primit de fapt – 20,56%; iar UDMR, cu 6,17% din voturi, ar fi avut un mandat în plus faţă de cît are – performanţă datorată faptului că s-a clasat pe primul loc, cu procente în jur de 30%, în multe colegii uninominale din vestul ţării, ceea ce nu s-ar mai întîmpla în noul context politic, în care în colegiile respective nu ar mai avea ca adversari PSD şi PNL (şi alţii), ci USL.

În afară de ceea ce s-ar fi întîmplat la nivel naţional, mai este interesant de estimat efectele pe care acest sistem le-ar fi produs la nivelul reprezentării alegătorilor din diferite judeţe, în contextul în care, spre exemplu: în judeţul Arad, cu 52,06% din voturi obţinute, PDL ar fi cîştigat toate cele şapte mandate (pentru că, în toate cele şapte colegii, candidaţii săi s-au situat pe primul loc); în judeţul Argeş, cu 45,39% din voturi, PSD + PC ar fi cîştigat opt mandate din nouă; în judeţul Satu Mare, cu 36,05% din voturi, UDMR ar fi cîştigat patru mandate din cinci.

Putem aşadar, să estimăm, fără a risca foarte mult să greşim, că, în 2012, sistemul majoritar cu un singur tur ar avantaja în mod incorect USL şi ar dezavantaja, în mod dramatic şi nedrept, toate celelalte formaţiuni politice, aşa cum, în 2008, acest sistem ar fi avantajat în mod semnificativ PDL şi ar fi dezavantajat, la fel de semnificativ, PNL. Or, opţiunea pentru un sistem de vot sau altul nu ar trebui să fie determinată de beneficiul direct al unei anumite formaţiuni politice într-un context electoral specific, ci de interesul public general” – arată semnatarii scrisorii.

În opinia acestora, este bine ca sistemul de vot prin care ne alegem parlamentarii să permită evaluarea, de către alegători, a fiecărui candidat în parte, dar, în acelaşi timp, este „imperios necesar şi sănătos pentru democraţie ca fiecare curent de opinie (politică) existent în societate să fie reprezentat în Parlament în raport cu ponderea voturilor pe care le obţine la alegeri”.

„Vă adresăm solicitarea de a decide, împreună cu colegii dumneavoastră din Parlament, asupra sistemului de vot ce trebuie folosit în alegerile parlamentare din România, pornind de la imperative ce ţin de asigurarea unei reprezentări corecte a opţiunilor electorale şi a consolidării pluralismului politic şi, implicit, a democraţiei, iar nu de la avantajele pe care un sistem sau altul le-ar putea aduce, în mod incorect, formaţiunior politice pe care le reprezentaţi” – se spune în finalul scrisorii.

Scrisoarea este semnată de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, Asociaţia Pro Democraţia, Expert Forum, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Centrul de Resurse pentru Participare Publică, Active Watch – Agenţia de Monitorizare a Presei, Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni, Centrul pentru Resurse Juridice, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Raţiu pentru Democraţie, Asociaţia Miliţia Spirituală şi Asociaţiei ALMA – RO.

M. TRIPON

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.