ORAŞUL – 35

În an aniversar, 2016, – cînd Fundaţia Culturală CARPATICA din Cluj-Napoca, fondată în 1996 de arh. Ionel Vitoc, serbează două decenii de existenţă, şi cînd Revista de cultură urbană ORAŞUL, fondată în 2006 de acelaşi arhitect şi om de cultură, Ionel Vitoc, marchează 10 ani de existenţă – apariţia unui nou număr al ORAŞULUI reprezintă nu doar un dar făcut clujenilor, cititorilor în general (căci revista este difuzată în ţară şi peste hotare), ci şi un admirabil liant între culturi, idei, paradigme, un forum de discuţii despre probleme de stringentă actualitate de la noi şi de aiurea, un foarte potrivit mijloc de difuzare a informaţiei şi a mesajului ei pozitiv. Avînd şi patronajul Uniunii Universităţilor Clujene, revista, în întregul ei, prin autoritatea şi greutatea semnăturilor, conferă credibilitate mesajului, prelungind călătoria intelectuală spre lumi noi, deschise tuturor interpretărilor..

Revenind la numărul 35 (apărut la fine de 2015, dar lansat în 2016), editorialul fondatorului şi directorului revistei, intitulat „Calendar”, vorbeşte despre „avatarurile” lunii decembrie, cu multiplele ei sărbători, agreate de unii sau hulite de alţii; dar şi despre propria-i zi de naştere (8 decembrie – n.r.), care-l aşează de-acum în tabăra celor ce duc pe umeri trei sferturi de veac, precum Marcel (Mureşeanu), Negoiţă (Lăptoiu), Costică (Rîpă)… Luna decembrie, cu paradoxurile ei legate de post versus tăiatul porcilor de Ignat, căci ”în postul Crăciunului nu se mănîncă carne, dar se mănîncă porc. Porcul e de post!” (?!), apoi tranşatul şi pregătitul porcului, operaţiuni spălate cu horincă (şi horinca e de post!), iar la final… cina porcului. Trecînd la lucruri serioase, altă cugetare: „În decembrie, porcii nu se mănîncă între ei, dar nici nu socializează. Devin toleranţi. Unii se sacifică tăcuţi. Am văzut cum un grăsan a fost executat lîngă confraţii lui. Aceştia nu s-au alertat, mîncau în continuare grohăind satisfăcuţi. N-au avut nici o grijă, nici a deneaului. Asta m-a făcut să mă întreb dacă porcul ştie de ce trăieşte?” Şi alte butade asemenea, referitoare la ecologişti, Anul Nou şi sfinţii perioadei, precum şi la modul cum îşi petrec americanii Anul Nou, sau, cum nu-l petrec, că a doua zi se duc la muncă…

„SOS Muzeul <Octavian Goga> Ciucea” (pierdut între timp) titrează Mircea Popa, iar istoricul Vasile Lechinţan bucură privirea cu cea de a XVIII-a ediţie a albumului „Clujul interbelic”. „Să cunoaştem adevărul” îşi intitulează Acad. Prof.univ. dr. Ioan Aurel Pop comentariile cu privire la ideea de unire la români şi modul în care aceasta a fost receptată de „naţiunile superioare”; şi în acest număr, scriitorul Horia Bădescu reţine atenţia cu „Exerciţii de memorie – 1918” (rubrica „Porţile unui veac”), iar diplomatul George Albuţ aduce date inedite, în calitate de participant direct, referitoare la „Forumul Cultural European (Budapesta, 15 octombrie – 25 noiembrie 1985), în secţiunea „Istorie şi cultură”; tot aici, Silvia Pintea continuă articolul din nr. 34 al revistei – „Dictatul de la Viena (Pagini de istorie orală)”. Personalitatea clujeană prezentată în acest număr este Prof.univ.dr. Dafin Fior Mureşanu, reputat medic, om de ştiinţă, membru în cele mai prestigioase forumuri ştiinţifice internaţionale, multiplu premiat naţional şi internaţional, cu pregătire în management şi leadership şi, totodată, remarcabil om de cultură şi prozator – calităţi subliniate în paginile ce-i sînt dedicate de Ionel Vitoc şi Mircea Popa.

Pentru că revista este patronată şi de Uniunea Universităţilor Clujene, Cristina Pascu prezintă, în acest număr, „Academia de Muzică <Gheorghe Dima> – reper pe harta culturală a Clujului”.

În decembrie 2015, fondatorul revistei, arh. Ionel Vitoc, a împlinit 75 de ani, ocazie cu care personalităţi marcante ale Clujului, dar şi membri ai familiei, i-au adresat emoţionate rînduri la aniversare: Ioan-Aurel Pop, fiii Radu şi Vlad, nepoţii Lidia şi Bogdan; în acelaşi context aniversar, Ziarul FĂCLIA i-a acordat sărbătoritului premiul său, în cadrul Galei Premiilor de Excelenţă Media – eveniment prezentat pe larg de scriitorul Adrian Ţion. Alte semnături: Constantin Zărnescu – Premiul „BRÂNCUŞI” (2015), Brâncuşi şi scriitorii români; Marcel Mureşeanu – despre Tabăra de Artă „Vălenii Şomcutei” – „O idee măreaţă”, despre aceeaşi tabără scriind şi criticul Negoiţă Lăptoiu – „Constanţă în nobleţe formativă” sau Alina Bondrea, într-un interviu-fluviu cu profesorii participanţi la amintita tabără. La „Viaţa creştină”, Pr. Prof.dr. Ioan Chirilă scrie despre „Sfîntul Andrei – întîiul chemat, apostolul chemării: Vino să vezi!”. Nu lipsesc din acest număr „Monedele şi monadele” lui Marcel Mureşeanu, poezia (George Vulturescu), Estera Stanciuc (Premiul revistei de cultură urbană ORAŞUL la Concursul „Nicolae Labiş” de la Suceava/Mălini, septembrie 2015), proza (Ovidiu Pecican); Luigi Pirandello – Pisica, un sticlete şi stelele (traducere şi ilustraţii de Laura Poantă).

Între multele care, iarăşi, reţin atenţia – rubrica „Cum vorbim, cum scriem”, pe care profesorul Viorel Hodiş o dedică marelui său (şi al nostru) Dascăl „întru gramatică românească la <Literele> clujene”, Prof. D.D. Draşoveanu, în studiul intitulat „Adverbul CA şi conjuncţia Că”. Apoi, „Jurnalul expoziţional”, semnat de criticul Negoiţă Lăptoiu, vorbeşte despre expoziţia de sculptură „Scara lumii” a lui Liviu Mocan; la secţiunea „Muzică” – comentarii despre „Mahler şi corniştii Filarmonicii „Transilvania” (Virgil Mihaiu); „Pedagogia muzicală instrumentală – nonpedagogie” de profesorul, dirijorul şi compozitorul Constantin Rîpă, în care autorul precizează (pe bună dreptate!) că „cea mai mare acuză care se poate aduce pedagogiei instrumentale este că ea persistă într-o tradiţie empirică şi la discreţia oricărui profesor de a decide fel de fel de practici draconice, pentru a obţine performanţe, prin <sacrificarea> şi mutilarea fizică, fiziologică şi psihică a unor copii”. (perfect adevărat!); acelaşi venerabil şi reputat jazzolog Iosif Viehmann scrie despre „Bigband în evoluţia jazzului”, iar omul de sport Teodor Mateescu pune degetul pe rană: „Trebuie să spunem adevărul: Nu stăm deloc bine!” (la sport, se înţelege, şi nu la una, ci la mai toate disciplinele!); la rubrica „Civica”, în articolul „Politeţea, azi”, scriitorul Titu Popescu se referă la receptarea politeţii în zilele noastre, la răspunsul individului şi „aportul esteticii ambientale este principal mijloc de realizare a frumuseţii bunei-înţelegeri, a politeţii în acţiune”. „Opinii” este rubrica în care arh. Ionel Vitoc discută despre „PUG – Cluj-Napoca, disfuncţii”, concluzia fiind una stupefiantă: „Sînt multe de spus şi de scris. Ceea ce este bine e că avem un PUG născut depăşit”; foarte interesant articolul lui Mircea Popa (la rubrica „Români de pretutindeni”) despre „Un soldat năsăudean în China şi Japonia în Primul Război Mondial”, în timp ce Adrian Ţion oferă reportajul „Între Bastille şi Champs Élysées”; din nou Titu Popescu, de această dată cu eseul „Labirintul sau aspiraţia spre libertate”, cu documentate şi pertinente trimiteri la mitologia greacă şi romană.

Calendarul evenimentelor culturale găzduite, din vară pînă-n iarnă, de Fundaţia Culturală CARPATICA, încheie revista.

***

După cum am mai anunţat, revista va fi lansată marţi, 19 ianuarie 2016, cu începere de la ora 13, în cadrul unei manifestări organizate de Fundaţia Culturală CARPATICA la Casa Artelor din Cluj-Napoca, B-dul Eroilor nr. 16. Cu aceeaşi ocazie, sub semnul omagierii celor 166 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, vor conferenţia scriitorii Horia Bădescu, Constantin Cubleşan şi Constantin Zărnescu. Revista va fi prezentată de criticul şi istoricul literar Mircea Popa şi de arh. Ionel Vitoc, preşedintele Fundaţiei Culturale CARPATICA.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro