ORAŞUL – 34

Clopoţei multicolori, clopote de lumină pe fundalul unor orgi de arbori întîmpină cititorul pe copertele I şi a IV-a ale celui de-al 34-lea număr al Revistei de cultură urbană ORAŞUL, publicaţie a Fundaţiei Culturale CARPATICA din Cluj-Napoca, ieşită în aceste zile de sub tipar. Un număr dens, care continuă rubricile deja consacrate, dar lansează şi altele noi, cuprinzînd într-un evantai larg problematici, idei, reprezentări simbolice explicite ori implicite, istorii imediate şi previziuni, chiar tentative de transgresare a unor experienţe de ordin spiritual.

Editorialul fondatorului şi directorului general al publicaţiei, arh. Ionel Vitoc, intitulat Alte vremuri, propune o incursiune în spaţiul oniricului, în care visul şi materialitatea dobîndesc o puternică dimensiune vizibilă şi chiar tactilă. Călătoria prin gangul cu porţile lui misterioase, ce delimitează alte universuri, „alte vremuri”, corespunde confruntării celui ce s-a angajat pe acest drum cu cruda realitate, cu spiritul de turmă şi tot ceea ce atrage acesta. De o sinceritate doar aparent sinucigaşă, integrat temporalităţilor efemere, verbul editorialistului este frust, glacial, iar mesajul – un avertisment ce înfioară.

Aşa cum, cu ani în urmă, ORAŞUL lansa, în premieră absolută, ideea candidaturii Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2020, acum, în acest număr al revistei, la rubrica „Iniţiativele Capatica”, este publicat un apel-manifest în favoarea ridicării, la Cluj-Napoca, a unui Monument al Marii Uniri, apel sprijinit de numeroase argumente indubitabile şi semnat de Fundaţia Culturală CARPATICA, Societatea Culturală ASTRA şi Societatea Naţională AVRAM IANCU. „Din memoriile unui diplomat român” este rubrica ce propune articolul Cu gîndul la America, reprezentînd consemnările diplomatului George Albuţ, extrem de interesante mai ales din perspectiva evoluţiei, cu lumini şi umbre, a relaţiilor diplomatice dintre România şi SUA. Aniversaţii acestui număr sînt personalităţi ale ştiinţei şi culturii române: Acad. Emil Burzo la 80 de ani, exploratorul şi profesorul Iosif Viehmann la 90 de ani şi Dumitru Radu Popescu la 80 de ani, despre care scriu, în ordine, dr. Teodor Ardelean, arh. Ionel Vitoc, Constantin Cubleşan (cu un excepţional comentariu-eseu despre nuvela D.R.-ului, Duios Anastasia trecea, „care are în discursul său epic melodicitatea unei veritabile balade populare”) şi Marcel Mureşeanu, Peste acest pod se va mai trece…(cu amintiri presărate din 1955 încoace): „Văd apa anilor dedesusubt, de pe Promontoriul 80 al lui D.R., tulbure – limpede, cum fuge şi ne trage cu ochiul, ca odinioară aceea a Someşului clujean, cînd ştiam mai multe despre lume decît ştim acum, la juna noastră senectute”. Rubrica „Cetatea universitară” este onorată, de această dată, de semnătura reputatului istoric, Prof.univ.dr. Ioan Bolovan, prorector al UBB, ales, recent, preşedinte al Comisiei Internaţionale de Demografie Istorică la cel de-al 22-lea Congres Internaţional de Ştiinţe Istorice, desfăşurat la Jinan, în China. Într-un amplu articol intitulat Cum s-a românizat România, universitarul clujean întreprinde o analiză critică a recentului volum al lui Lucian Boia (cu titlul de mai sus), comentînd „diferite aspecte controversate sau prezentate unilateral, dacă nu chiar tendenţios, de către autorul cărţii recenzate”. Cum controversată este şi desemnarea oraşului belgian Mons drept Capitală Culturală Europeană în 2015 (alături de Plsen, din Republica Cehă) – despre care scrie, foarte documentat, Anita Zărnescu Leguay. Revista ORAŞUL se opreşte şi asupra cîtorva Evenimente, demne de a fi cunoscute cititorilor: concertul mezzosopranei clujene Lavinia Bocu la Pavilionul României din cadrul EXPO MILANO 2015; gestul surprinzător şi neaşteptat al compozitorului, muzicologului, poetului, dirijorului (fondator al Corului „Antifonia” al Academiei de Muzică „Gh. Dima”) Constantin Rîpă – anunţat într-o conferinţă de presă din vara lui 2015 – de a-şi vinde „întreaga creaţie muzicală, muzicologică şi poetică împreună cu toate drepturile de paternitate, cumpărătorul putîndu-se considera autorul întregii creaţii care îi poate purta numele” (?!); Tabăra de Artă de la Vălenii Şomcutei, aflată în 2015 la cea de a VII-a ediţie, una a superlativelor! (cu un colaj fotografic edificator); Silvia Pintea scrie, la rubrica Istorie şi cultură, despre Dictatul de la Viena (Pagini de istorie orală); în premieră absolută, Maestrul Horia Bădescu alcătuieşte şi îngrijeşte rubrica Porţile unui veac, cu foarte actuale Exerciţii de memorie – Anul 1918, în care se opreşte asupra modului în care tineri cu aura personalităţii – istoricul David Prodan şi filosoful D.D. Roşca – au perceput „momentul astral de la 1 Decembrie 1918’’. Pagini de album sînt consacrate expoziţiei ARHITECTURA ÎN ROMÂNIA, găzduită de Galeria CASA ARTELOR (în care se poate vedea ce construcţii ştiau să ridice arhitecţii români în Capitală, la Cluj sau la Expoziţiile Universale de la New York (1939), Bruxelles (1935) sau Paris (1937) sau CLUJULUI INTERBELIC, episodul XVII, în selecţia şi prezentarea istoricului Vasile Lechinţan. Despre INSTITUŢII reprezentative ale ţării – Filarmonica Transilvania la ceas aniversar şi Din „culisele” Arhivelor Naţionale ale României scriu Prof.dr.Bujor Dânşorean, respectiv dr. Vania Atudorei (Canada), care-l intervievează pe Prof.dr. Ioan Drăgan, directorul general al Arhivelor Naţionale ale României. La Viaţa creştină, Pr. Prof.univ.dr. Ioan Chirilă semnează o pilduitoare lecţie de istorie şi teologie – Sfîntul Ioan Casian şi Sfîntul Gherman – pelerinaj românesc în Marsilia: „Păşind spre desăvîrşire, omul trebuie să ştie că nimic nu poate face cu de la sine putere, el trebuie să audă chemarea, să audă cuvîntul, să-şi desăvîrşească credinţa şi apoi să se înalţe spre partea cea mai înaltă a desăvîrşirii şi a fericirii care constă în dragostea curată”. La rubrica Cinstirea valorilor naţionale – Eminescu, prin intermediul unui comentariu avizat al Irinei Petraş, aflăm despre un valoros om de cultură român, stabilit în SUA şi împătimit traducător al poeziei eminesciene în engleză – Adrian George Sahlean (Adrian Săhleanu), cu o tolbă de cărţi în spate şi iniţiator al unor evenimente menite să facă mai vizibilă cultura română în SUA, „interesat de subtilităţile teoretice şi (…) filosofice ale actului traducerii”, ale cărui traduceri „sînt un act de cultură, dar şi un gest de înalt patriotism”. În continuare: Sceptic sub acoperire (Marcel Mureşeanu), poeme de Olimpiu Nuşfelean, Dylan Thomas (traduse de Sânziana Mureşeanu), laureata Revistei ORAŞUL la poezie – Cosmina Ştefania Oniciuc; proză de Adrian Ţion – O amintire, un tren; tablete umoristice de Cornel Udrea; eseul Omul în totalitarism de Titu Popescu – cu trimiteri la Dostoievski, România lui Ceauşescu, Cioran, Amos Oz, Eminescu, Battista Mondin, Pleşu, Vintilă Horia ş.a.; Note pentru „O istorie a arhitecturii moderne în România” – foarte amănunţită analiză a Prof.univ.dr. Arh. Sorin Vasilescu. Nu lipsesc din sumar Fişele muzicale ale lui Constantin Rîpă, nici Jurnalul expoziţional al criticului Negoiţă Lăptoiu, de această dată într-o convorbire cu pictorul clujean octogenar Vasile Pop. Despre jazz, în Frînturi transilvane, despre Întîiul jazzolog Doctor Honoris Causa în România, la Academia de Muzică din Cluj – John Edward Hasse de Virgil Mihaiu sau Anii ‘30 sau era swingului de Iosif Viehmann; TIFF, ediţia 2015 – în consemnările lui Ioan-Pavel Azap, respectiv Adrian Ţion; Sport cu Teodor Mateescu. Români de pretutindeni – în acest număr un interviu al Anitei Zărnescu Leguay cu sculptorul Doru Drăguşin, care a expus la Paris. În fine, articolul Oraşul va continua să se extindă şi în subteran al sociologului Victor-Lucian Croitoru, manager Comunicare&Clienţi Compania de Apă SOMEŞ; In memoriam Pompiliu Manea (texte semnate de Ionel Vitoc şi Mircea Popa) şi Ioan Chindriş (Mircea Popa). Revista revistelor şi un Calendar cultural al celor mai importante evenimente organizate sub egida Fundaţiei Culturale CARPATICA încheie numărul 34 al ORAŞULUI.

Pe coperta a IV-a, poemul lui Vasile Igna – Sănătatea ruinelor – aduce, odată cu tonul elegiac, proiecţia arheologizată a unor entităţi, fragmente, vietăţi, obiecte, ziduri şi porţi, ce conduce nu într-un spaţiu imaginar, ce le inventariază alături de istorii mai mult sau mai puţin personale, ci într-unul aproape ideal, străjuit de „curate ziduri şi curate porţi”, peste care pluteşte, sublim şi ocrotitor, duhul Poetului, duhul Profetului…: „Duhul se plimbă leneş prin cetate/el nu aude, vezi în urma lui/doar aerul cum se îngălbeneşte/frunze crescînd imens către apus/stoluri de păsări desenînd ogive.// Un ceas în turn arată enigmatic/o dată-n zi ora adevărată/efebi pe ziduri prăbuşite stau/ca zămisliţi sub semnul florii moarte/cu-n ochi ce plînge celălalt rîzînd.// Curate ziduri şi curate porţi/prin care trece umbra spre amiază/aripa duhului o simt cutreierînd/prin aerul posac al evului de mijloc.// Să nu tămăduim aceste răni/în ele veşnicia sîngerează/c-un roi alături de efemeride/aureolă unui templu viu/ce pîcla din istorii o răzbună”.

***

Lansarea Revistei de cultură urbană ORAŞUL, Anul X, Nr. 34 (2015) – revistă fondată la Cluj-Napoca în anul 2006, director arh. Ionel Vitoc – va avea loc vineri, 13 noiembrie a.c., ora 13, la Galeria CASA ARTELOR din Cluj-Napoca, B-dul Eroilor nr. 16.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro