Opera Naţională Română Cluj-Napoca: Deschidere de stagiune cu un spectacol eveniment

Duminică, 29 septembrie 2013, de la ora 18.30, Opera Naţională Română Cluj-Napoca deschide stagiunea 2013-2014 cu premiera spectacolului Il Trittico (Tripticul) de Giacomo Puccini. După cum este cunoscut, Tripticul reuneşte operele într-un act Il Tabarro (Mantaua), Suor Angelica (Sora Angelica) şi Gianni Schicchi. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul italian David Crescenzi; regia este semnată de Korcsmaros Gyorgy (Ungaria); scenografia – Valentin Codoiu; dirijorul corului: Corneliu Felecan.

În distribuţie: IL TABARRO (Mantaua, pe un libret de Giuseppe Adami după piesa „La Hauppelande” de Didier Gold): Irina Săndulescu Bălan – Giorgetta; Iulia Merca/ Maria Pop (invitată de la Filarmonica de Stat „Transilvania) – La Frugola; Cristian Mogoşan/ Viorel Săplăcan – Luigi; Tony Bardon/ Florin Pop – Tinca; Florin Estefan/ Fülöp Martin – Michele; Petre Burcă/ Simonfi Sandor – Talpa; Andrei Şofron – Un vînzător de canzonette; Eva Bain, Oana Şetriuc, Aurelia-Lidia Giurgiu, Maria Filip, Ioana-Maria Dan, Naomi-Ligia Dan, Liana Sfârlea, Maria Ghircoiaş – Midinete; Florin Sâmpelean – Un flaşnetar/ Moartea; Daniela Mureşan-Chişbora, Tudor Demeter – Doi îndrăgostiţi; Celestin Pandrea, Alexandru Potopea, Gelu Moldovan – Hamalii • SUOR ANGELICA (Sora Angelica, libretul de Giovacchino Forzano) – Carmen Gurban/ Egyed Apollonia (invitată de la Opera Maghiară de Stat Cluj-Napoca) – Suor Angelica; Daniela Tricu/ Corina Păştean – Suor Genovieffa; Andrada Naş/ Ramona Bolojan – La Zia Principessa; Liliana Neciu – La Badessa; Iulia Merca/ Anca Aluaş – La Suora zelatrice; Amelia Zehan – Suor Osmina; Ligia Dan – Suor Dolcina; Anca Aluaş – La Suora infermiera; Elena Potopea/ Alexandra Hordoan – Una Sorella cercatrice; Henrietta Almaşi – Una Sorella cercatrice; Maria Oltean (invitată)/ Aurora Peşteanu – Una Conversa; Ligia Fărcaş/ Liza Kadelnik – La Maestra delle novizie; Maria Filip, Ioana-Maria Dan, Oana Şetriuc – Le Novizie; Horaţiu Ruşti – Moartea • GIANNI SCHICCHI (pe un libret de Giovacchino Forzano) – Paula Iancic (invitată)/ Lucia Bulucz – Lauretta; Andrei Opriş – Gherardino; Daniela Mureşan – Chişbora – Nella; Liana Sfârlea – La Ciesca; Liza Kadelnik/ Maria Pop – Zita; Tony Bardon – Rinuccio; Florin Pop – Gherardo; Oleg Ionese/ Sandor Arpad – Gianni Schicchi; Bogdan Nistor/ Geani Brad – Marco; Călin Niţulescu – Ser Amantio di Nicolao; Andrei Mita – Betto di Signa; Petre Burcă/ Simonfi Sandor – Simone; Cristian Hodrea – Maestro Spinelloccio; Florin Sâmpelean – Pinellino; Varga Janos – Guccio; Ştefan Zelei – Buoso Donati; Horaţiu Ruşti – Moartea

Spectacolul (interpretat în limba italiană cu titraj în limba română) va fi reluat şi în 11 octombrie a.c., tot de la ora 18.30.

* * *

Spicuim dintr-o prezentare aflată în lucrarea „Creaţia lui Giacomo Puccini – culme a genului de operă”, apărută sub semnătura Mariei Cristina Vlaşin: „Prima dintre operele tripticului, Il Tabarro (Mantaua) este o dramă sumbră desprinsă din viaţa tristă a muncitorilor şi hamalilor de pe cheiurile Senei. Cu o deosebită forţă reuşeşte Puccini să surprindă complexitatea vieţii eroilor săi – oameni simpli, dar caractere puternice – printr-o muzică sobră, sugestivă şi descriptivă. Acţiunea concentrată şi desfăşurările rapide au impus compozitorului adoptarea unui stil vocal declamatoriu, lăsînd însă loc şi unor pagini de un autentic melodism puccinian, de o mare simplitate, dar de o eficacitate maximă. Aşa sînt, de pildă, duetul Georgetta-Luigi, realizat într-o expresie mai puţin lirică şi mai mult disperată, şi arietta lui Michele – adîncă în deznădejdea lui dureroasă. Emoţionantă prin veridicitatea situaţiilor şi sinceritatea expresiei, opera s-a înscris ca o realizare de seamă a verismului italian.

Cea de a doua operă a tripticului, Suor Angelica (Sora Angelica), readuce ideea morţii tragice, de data aceasta nu ca efect al răzbunării, ci ca efect al sacrificiului suprem. O dramă lirică sentimentală, ce continuă pe un plan dramatismul operei anterioare, dar care nu a reuşit să se ridice la un nivel corespunzător, succesul ei fiind destul de modest. Al treilea act al tripticului, Gianni Schicchi, operă comică pe un libret inspirat de Cîntecul al XXX-lea din Infernul lui Dante Alighieri, s-a înscris ca una dintre cele mai inspirate opere comice italiene. Acţiunea operei se desfăşoară la Florenţa, în anul 1299, şi surprinde figura mucalitului Gianni Schicchi într-una dintre năstruşnicele sale isprăvi pentru care a fost aruncat în infern. De un comic molipsitor, în Gianni Schicchi Puccini reînvie opera bufa italiană, atît de strălucit reprezentată de Pergolesi, Cimarosa, Rossini şi Verdi. Din ea răzbate umorul, ironia fină moralizatoare, senzaţia plăcută de destindere, calităţi caracteristice noii opere în care nu împrejurările sînt descrise şi satirizate, ci tipurile de caractere, psihologiile personajelor, lăcomia şi prostia unora – în contrast cu iscusinţa şi inteligenţa altora. Opera este dominată de figura lui Gianni Schicchi care, în rolul lui Buoso Donati, capătă dimensiunile celor mai de seamă personaje comice ale operei italiene. El domină lupta pentru avere dintre rudele lui Buoso, conducînd firul acţiunii abil şi inteligent, astfel încît situaţia să-i fie favorabilă, în intenţia de a-i ajuta pe cei doi tineri, Rinuccio şi Lauretta. (…) Fără a-şi pierde din particularităţile stilistice, Puccini creează în Gianni Schicchi o muzică proaspătă, alertă, dinamică, plină de vervă şi optimism, cu trăsături contemporane, într-o tratare vocal-simfonică riguroasă, din care răzbate lirismul chiar şi din paginile în care burlescul este dominant”…

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro