OPEC a înrăutăţit din nou estimările privind creşterea cererii globale de petrol în 2026

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a redus estimările privind creşterea cererii globale de petrol în 2026 cu 380.000 barili pe zi (bpd), a cincea înrăutăţire consecutivă a prognozei, din cauza impactului economic al războiului din Orientul Mijlociu.

Grupul continuă să se aştepte la un impact mai mic asupra consumului, după izbucnirea conflictului, decât alte instituţii, cum ar fi Agenţia Internaţională a Energiei (IEA), care previzionează un declin al cererii în 2026.

De asemenea, OPEC a revizuit în creştere estimarea pentru 2027, arătând că cererea globală de petrol ar urma să se majoreze cu aproximativ 2,4 milioane bpd, faţă de prognoza anterioară, de 2,2 milioane bpd.

OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) a convenit să reia majorarea producţiei din aprilie, dar închiderea Strâmtorii Ormuz a făcut imposibilă creşterea producţiei la cotele stabilite.

Analiştii atrag atenţia că războiul din Iran, care a închis o rută majoră pentru exportul petrolului din Orientul Mijlociu şi a deteriorat infrastructura energetică din mai multe ţări OPEC, a erodat cota de piaţă a Organizaţiei şi, odată cu aceasta, capacitatea sa de a influenţa preţurile. Declaraţiile şi deciziile OPEC abia dacă mai mişcă piaţa petrolieră.

OPEC a fost formată în 1960, iar cadrul extins OPEC+ a fost creat în 2016, când Rusia şi alţi producători şi-au unit eforturile pentru a ajuta grupul să contracareze diminuarea cotei sale în producţia mondială de petrol.

Cota OPEC în producţia globală de ţiţei a atins un vârf de aproximativ 50% în timpul crizelor petroliere din anii ’70, pentru ca ulterior să scadă la 30% la mijlocul anilor ’80, odată cu creşterea producţiei de petrol în Marea Nordului, Alaska şi Siberia.

Începând din luna martie, grupul principal din OPEC+ a anunţat şase creşteri ale producţiei de petrol. Totuşi, din cauza blocării Strâmtorii Ormuz, majoritatea acestor majorări au avut loc în principal pe hârtie, deciziile având un efect redus asupra preţurilor petrolului, cu excepţia celei din iulie, în timpul unui scurt armistiţiu dintre SUA şi Iran, care a dat speranţe că Strâmtoarea Ormuz se va redeschide.