ONG-uri clujene: „Dacă tot nu vom fi capitala culturală a Europei, hai să fim capitala verde a Europei!”

Mai multe ONG-uri propun clujenilor şi municipalităţii „angajarea într-un efort substanţial” care să aducă municipiului, „prin politici publice consistente”, titlul de „Cluj, Capitală Verde a Europei”.

În acest sens, Societatea Organizată Sustenabil (SOS), Asociaţia pentru Protecţia Urbanistică a Clujului (APUC), Centrul pentru Mediu Construit (CMC) şi Fundaţia Desire recomandă trei mari arii de intervenţie, astfel: aproprierea civică a spaţiilor publice şi crearea unui sistem de spaţii verzi la nivelul oraşului (mai multe parcuri şi locuri de joacă, concursuri de proiecte pentru noi spaţii publice, mai ales în cartiere etc); „sistem eficient de colectare selectivă şi reciclare, în paralel cu consultarea oamenilor din Pata Rât pentru obţinerea unor locuri de muncă decente şi pentru desegregarea ghetoului din jurul rampelor de gunoi poluante”; crearea unui sistem de transport sustenabil „prin încurajarea mobilităţii alternative la traficul auto privat, printr-un transport public coerent, printr-o reţea de piste de biciclete şi coridoare pietonale în afara zonelor de trafic auto”.

„Dacă tot nu vom fi capitala culturală a Europei, hai să fim capitala verde a Europei! Asta (…) înseamnă o viziune urbanistică progresistă şi responsabilă, clădiri verzi, ecologice, curăţenie pe şantiere, un plan de mobilitate urbană coerent, parcuri generoase în fiecare cartier, sentimentul de comuniune şi apartenenţă la comunitate, colectarea selectivă a deşeurilor, lipsa gardurilor între blocuri şi chiar case, practic tot ceea ce admirăm şi ne încântă de fiecare dată când vizităm ţări civilizate” – declară, într-un comunicat remis, luni, presei, Ovidiu Nistor, Uniunea Salvaţi România – filiala Cluj

„Centrul pentru Mediu Construit a sesizat periodic încălcări ale legii spaţiilor verzi nr. 24/2007, prin toaletări abuzive (uneori chiar defrişări) de arbori. Deşi oraşul are suprafeţe mari în curs de restructurare şi urbanizare (3784 ha), încă asistăm la presiuni pentru a construi pe spaţii verzi. O altă problemă e cea a mobilităţii. Credem că pe lângă achiziţia de autobuze performante se mai poate face mult în direcţia unui transport sustenabil. Vedem oraşe care îşi propun fie renunţarea completă la automobilul personal în anumite zone (Oslo – în zona centrală, până în 2020, Hamburg – în 40% din oraş, până în 2034) sau interzicerea maşinilor cu motorizare cu combustibil. Copenhaga e un oraş al bicicletei, deşi acum 50 de ani lucrurile arătau altfel, iar Londra vrea să recupereze investind peste 600 milioane de lire în infrastructura velo. Pe lângă câştigarea titlului care ar aduce beneficii oraşului, o asemenea candidatură are potenţialul de a pune la aceeaşi masă actori diverşi, care să colaboreze pentru atigerea unor obiective” – declară, la rândul său, arh. Mihai Racu, CMC.

„Capitala Verde a Europei” este un prestigios titlu oferit de Comisia Europeană acelor oraşe care „demonstrează o preocupare constantă pentru creşterea calităţii vieţii locuitorilor, protecţia mediului înconjurător, eficienţa energetică şi dezvoltarea durabilă”.

M. T.