Omul de afaceri clujean Gicu Gînscă-achitat în dosarul privind manipularea pieţei Rasdaq

Cunoscutul om de afaceri clujean Gicu Gînscă a fost achitat, ieri, de Curtea de Apel Cluj în dosarul în care a fost judecat pentru că ar fi manipulat piaţa de capital Rasdaq. Instanţa a luat această decizie după ce a constatat că nu există elementele constitutive ale infracţiunii pentru care Gînscă a fost trimis în judecată. Instanţa a dispus achitarea şi a celorlalte patru persoane trimise în judecată în acelaşi dosar. Este vorba de Nilaş Rareş, Ana Oprean, Sergiu Dascăl, Ionuţ Baboş, acuzaţi de DIICOT de manipulare a pieţei de capital în formă continuată şi fals informatic.

Gicu Gînscă, alături de directorul general al SSIF BT Securities, Rareş Nilaş şi alte trei persoane au fost trimise în judecată în noiembrie 2010 pentru manipulare a pieţei de capital în cazul ACI Bistriţa. Potrivit rechizitoriului întocmit de DIICOT Cluj, Gicu Gînscă a achiziţionat, printr-un contract de vînzare-cumpărare 3,9 milioane de acţiuni la firma ACI Bistriţa, însă nu la preţul tranzacţionat pe bursă, ci la un preţ stabilit prin contract. Gînscă, alături de celelate patru persoane, au fost acuzate de săvîrşirea unei infracţiuni de manipulare pe piaţa Rasdaq în februarie 2008 şi în perioada noiembrie 2007-februarie 2008 a acţiunilor ACIS ale societăţii emitente SC ACI Bistriţa SA. Avocaţii acestora au solicitat instanţei să stabilească dacă piaţa Rasdaq este o piaţă reglementată în sensul reglementărilor europene în domeniu.

Ministerul Public considera că piaţa Rasdaq este o piaţă reglementată, întrucît a fuzionat în 2005 cu Bursa de Valori Bucureşti, constituind în fapt o singură piaţă şi funcţionînd în conformitate cu normele CNVM şi ale Bursei de Valori Bucureşti. Pe 29 aprilie 2011, Curtea de Apel Cluj a sesizat Curtea de Justiţie a UE pentru a stabili dacă anumite articole din Directiva CE privind pieţele instrumentelor financiare pot fi interpretate în sensul că acestea se aplică atît pieţei principale de tranzacţionare autorizate de CNVM, cît şi unei pieţe secundare de tranzacţionare, care a fuzionat prin absorbţie cu prima, dar care a continuat să fie privită separat, fără a fi lămurită natura sa juridică. În urma analizării cadrului juridic european şi românesc în privinţa pieţelor intrumentelor financiare, instanţa de la Luxembourg a stabilit că piaţa Rasdaq nu poate fi calificată din punct de vedere juridic ca piaţă reglementată.

Potrivit CEJ, o piaţă de instrumente financiare care nu îndeplineşte cerinţele prevăzute de Directiva CE 2004/39 privind pieţele instrumentelor financiare nu intră în noţiunea de ‘’piaţă reglementată’’, chiar dacă operatorul său a fuzionat cu operatorul unei pieţe reglementate. De asemenea, potrivit deciziei respective, ‘’articolul 47 din Directiva 2004/39, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2007/44, trebuie interpretat în sensul că înscrierea unei pieţe pe lista pieţelor reglementate prevăzută de acest articol nu constituie o condiţie necesară pentru calificarea pieţei respective ca piaţă reglementată în sensul acestei directive’’.

‘(…) cei care au fuzionat în 2005 au fost operatorul Bursei de Valori Bucureşti şi, respectiv, cel al pieţei Rasdaq, iar nu pieţele însele. Prin urmare, faptul că, astfel cum subliniază guvernul român, acţiunile sînt tranzacţionate pe piaţa Rasdaq prin intermediul suportului electronic pus la dispoziţie de Bursa de Valori Bucureşti S.A. nu poate fi suficient pentru a califica din punct de vedere juridic această piaţă ca ‘piaţă reglementată’’, se arăta în decizia Curţii Europene de Justiţie.

Ţinînd cont de soluţia Curţii Europene de Justiţie, coroborată şi cu celelalte probe din dosar, Curtea de Apel Cluj a hotărît ieri că cele cinci persoane trimise în judecată nu pot fi trase la răspundere, dispunînd achitarea acestora.

C.P.