Omagiu memoriei victimelor Holocaustului

Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului este marcată în fiecare an la 27 ianuarie, conform rezoluţiei A/RES/60/7, adoptată la 1 noiembrie 2005 de către Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). În 1945, în ziua de 27 ianuarie, forţele aliate au eliberat lagărul nazist de concentrare Auschwitz-Birkenau din Polonia.

Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (I.N.S.T.) al Academiei Române aduce un omagiu memoriei victimelor Holocaustului, în cadrul Zilei Internaționale a Comemorării Victimelor Holocaustului. „Această zi a fost aleasă de Adunarea Generală a Națiunilor Unite pentru a marca eliberarea lagărului nazist de concentrare și exterminare de la Auschwitz-Birkenau în 1945. Lagărul nazist de la Auschwitz-Birkenau este doar unul dintre numeroasele locuri ale morții, construite de industria terorii pentru realizarea „Soluției finale”, adică a exterminării evreilor pentru că erau considerați o „rasă inferioară”. I.N.S.T. salută alegerea de către Organizația Națiunilor Unite pentru acest an a temei „Acasă și apartenență” („Home and Belonging”), care „evidențiază nevoile umane multidimensionale ale victimelor crimelor, atrocităților și pericolele discursului instigator la ură, antisemitismului, denaturarea și negarea Holocaustului”. Holocaustul reprezintă consecința directă a unei ideologii rasiale, în numele căreia a fost creată o antiumană „industrie a morții”. I.N.S.T. consideră cultivarea memoriei Holocaustului ca o parte fundamentală a activității de promovare și apărare a valorilor democratice. Combaterea antisemitismului, prin intermediul studiilor istorice și al evenimentelor științifice menite a scoate la lumină adevărul istoric, este un obiectiv asumat de Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului”, a anunțat Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului.

La Cluj-Napoca, în contextul Zilei internaţionale de comemorare a victimelor Holocaustului, la Muzeul Documentar al Holocaustului din Nordul Transilvaniei din cadrul Institutului de Iudaistică şi Istorie Evreiască ”Dr. Moshe Carmilly” al Universităţii „Babeş-Bolyai” va avea loc „Ziua porţilor deschise”.

Institutul de Iudaistică şi Istorie Evreiască ”Dr. Moshe Carmilly” a fost înfiinţat în anul 1991, ca parte a Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi funcţionează în cadrul Departamentului de Istorie Medievală, Premodernă şi Istoria Artei. Acest institut a avut drept obiectiv cercetări privind istoria evreilor din spaţiul transilvănean şi, în general, din spaţiul românesc şi promovarea istoriei evreilor, culturii, civilizaţiei şi filosofiei iudaice.

“În data de 9 octombrie 2017, s-a inaugurat în cadrul Institutului de Iudaistică şi Istorie Evreiască ”Dr. Moshe Carmilly” o realizare muzeografică dedicată istoriei și memoriei Holocaustului evreilor din Nordul Transilvaniei. Acest proiect muzeografic are două componente: un Muzeu Virtual și un Muzeu Documentar al Holocaustului, acesta din urmă fiind realizat în maniera unei expoziții clasice, care cuprinde documente, fotografii, pagini memorialistice și produse multimedia (video și audio), aferente aceleiași tematici”, se arată într-un comunicat de presă al institutului.

Tot cu ocazia Zilei Internaționale a Comemorării Victimelor Holocaustului, Cinema Arta găzduiește vineri, 27 ianuarie, de la ora 18:00, proiecția celui mai îndrăgit și personal film al lui François Truffaut, Ultimul metrou / Le dernier métro.

În timpul ocupației naziste, directorul de teatru Lucas Steiner, evreu de origine, se refugiază în subsolul teatrului pe care îl condusese, lăsând-o în loc pe soția sa, Marion. Deși aceasta e atrasă de actorul Bernard Granger, una dintre vedetele teatrului, care – la rândul lui – e îndrăgostit de Marion, cei doi nu dau curs sentimentelor lor, din respect pentru soțul femeii.

În scrierea scenariului, Truffaut s-a bazat pe mărturii din epocă și mai ales pe experiența personală. Născut în 1932, regizorul își trăiește copilăria în Parisul ocupat de naziști și petrece mult timp în teatre și cinematografe. Rămâne marcat de această perioadă când parizienii se grăbeau să prindă ultimul metrou înainte de ora interdicției de circulație.

Filmul (1980, dramă) reușește să surprindă viața în Parisul ocupat de naziști, clandestinitatea, angoasa difuză, dar și dorința de a se bucura de viață a locuitorilor, care sunt forțați de multe ori însă la compromisuri. Ultimul metrou este în primul rând o poveste de dragoste, prima care îi aduce împreună pe ecran pe Catherine Deneuve și Gerard Depardieu, care au continuat apoi să facă peste zece filme împreună.

Proiecția va fi introdusă de Daniel Iftene, lector la Facultatea de Teatru și Film din Cluj.

Peste 156.000 de evrei din Transilvania, deportați de horthysti

După 1940, Nord-Vestul Ardealului a sângerat dureros. Dictatul de la Viena, semnat la 30 august 1940, a creat cadrul pentru ca autorităţile horthyste să comită atrocităţi inimaginabile pe teritoriul care a ajuns sub controlul lor. Sute de mii de persoane au fost exterminate pentru simplul fapt că erau de origine evreiască.

Conform datelor statistice consemnate în recensământul din Ungaria, de la 31 ianuarie 1941, pe teritoriul românesc ocupat de Ungaria, la 30 august 1940, au fost înregistraţi 151.125 de locuitori evrei de religie mozaică. În recensământ, autorităţile maghiare au înregistrat şi 3432 evrei de religie creştină (având membri de familie aparţinând religiei mozaice). Totalul evreilor preluaţi din Nordul Transilvaniei la 30 august 1940 a fost de 154.557. Populaţia evreiască din teritoriile anexate de Ungaria a mai sporit prin excedent natural cu circa 1728 de persoane, între 30 august 1940 şi 3 mai 1944, dată la care a început internarea evreilor în ghetouri şi lagăre. Însumând numărul de evrei proveniţi din teritoriul românesc ocupat de Ungaria în anul 1940 cu sporul natural de aproximativ 1728 de persoane, rezultă că totalul populaţiei evreieşti deportate la după 3 mai 1944 din Nordul Transilvaniei anexate a fost de circa 156.285 de persoane.

Cosmin PURIȘ