Omagiu adus lui Avram Iancu la 199 de ani de la naștere

Societatea Cultural patriotică „Avram Iancu” marchează aniversarea a 199 de ani de la nașterea conducătorului Revoluţiei române din Transilvania de la 1848-1849 şi al armatei populare din Transilvania printr-un simpozion la care vor participa reputați istorici și oameni de cultură clujeni.

Conferința „Moții făuritori de istorie națională” va avea loc vineri, 16 iunie la Grand Hotel Napoca și este organizată în parteneriat cu Despărțământul Cluj al Astrei și Editura Școala Ardeleană.

În cadrul simpozionului va fi lansată cartea „Avram Iancu-făuritor de istorie națională” scrisă de cunoscutul istoric și filolog clujean Mircea Popa.

În cadrul evenimentului vor susține comunicări mitropolitul Clujului, Sălajului și Maramureșului, IPS Andrei Andreicuț, membru corespondent al Academiei Române, primarul din Cluj-Napoca Emil Boc, istoricul Vasile Pușcaș, actorul Dorel Vișan, istoricul Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, scriitorul Horia Bădescu, istoricul Ioan Cârja, Mircea Abrudan, istoricul și filologul Mircea Popa și Vasile George Dâncu, directorul Editurii Școala Ardeleană.

Avram Iancu s-a născut la Vidra de Sus, în 1824, ”la vremea cireșelor”.

Născut într-o familie de moţi înstăriţi, Avram Iancu a urmat Liceul piariştilor din Cluj, unde a studiat ”umanităţile” (1841) şi filosofia (1842-1844), şi, mai târziu, Facultatea de Drept (1844-1846). După absolvire a devenit cancelist (practicant) la Tabla Regească (Instanţa Supremă) din Târgu-Mureş, promovând în 1848 examenul de avocat.

Fervent susţinător al luptei pentru emancipare naţională şi socială a românilor transilvăneni, Avram Iancu a participat la Adunarea din Duminica Tomii (18/30 apr. 1848), unde a venit însoţit de 2.000 de moţi, plecând apoi prin satele româneşti încercând să-i convingă pe ţărani de necesitatea unei mişcări pentru a-şi cere drepturile. La Marea Adunare Naţională de la Blaj din 3/15-5/17 mai 1848, unde a venit însoţit de 10.000 de moţi, a fost ales membru al Comitetului Naţional Permanent, organism de conducere a Revoluţiei române.

După ce, la 17/29 mai 1848, Dieta Transilvaniei de la Cluj, în care românii nu erau reprezentaţi, a votat uniunea Transilvaniei cu Ungaria şi, mai ales, după ce s-a trecut la reprimarea sângeroasă a mişcării româneşti de la Mihalţ de către autorităţile maghiare, Avram Iancu a cerut românilor să se opună acestor măsuri ”cu lancea, ca Horea”. Astfel a organizat o armată între Arieşul Mare şi Arieşul Mic (iunie 1848).