Odată degradate, podurile din Turda sînt pasate ca nişte măsele stricate

Locuitori de pe strada Sănduleşti, peste care trece tronsonul Turda – Alba Iulia din Drumul Naţional nr. 1, se tem că cele două poduri de la ieşirea din Turda spre Alba Iulia se vor prăbuşi peste casele lor. Locuitorii din casele cu numerele 6, 10, 12 şi 14 sînt cei mai alarmaţi de starea precară a celor două pasaje de trecere ale DN 1 peste strada Sănduleşti, deoarece în curţile lor cad mereu bucăţi de tencuială din pilonul de susţinere al unuia din cele două poduri.

Dar podurile stau la locul lor, nederanjate de vreo lucrare de reabilitare, deoarece Primăria Turda aruncă responsabilitatea reparaţiilor în curtea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADR), iar aceasta, prin Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj(DRDP), retrimite „pisica moartă” în curtea primăriei turdene. Ambii participanţi la jocul de ping-pong se prevalează de texte de lege ce vin în sprijinul deciziei de a nu face nimic! Între timp, podurile continuă să se degradeze şi aşteaptă ceasul în care vor deveni subiect pentru Ştirile de la ora 5.

În 5 iulie, o comisie alcătuită din reprezentanţi ai DRDP Cluj, Primăriei Turda şi Poliţiei Rutiere din aceeaşi localitate, convocată de DRDP Cluj, s-a deplasat la faţa locului, pentru a constata starea de degradare a celor două poduri. Şi comisia a constatat că la podul de la km 444+840 trotuarul din partea dreaptă s-a desprins, pe o porţiune de 10 – 15 metri. Legătura dintre trotuar şi terasamentul pilonului de susţinere al podului „este distrusă complet pe circa 10 m”, se precizează în nota de constatare înregistrată la Primăria Turda sub numărul 13.070 din 5 iulie 2013. La podul de la km 445+465 comisia a constatat „starea de degradare avansată a căii pietonale de pe partea stîngă” a pasajului.

Pînă la aplicarea eventualelor soluţii de remediere a stricăciunilor constatate, comisia a dispus închiderea accesului pietonal pe porţiunile de trotuar amintite şi instituirea de restricţii de circulaţie, pînă la reabilitarea podului de la km 444+840.

Primăria turdeană a solicitat CNADR, printr-o notă din 26 august să pună în aplicare toate măsurile prevăzute în nota de constatare încheiată de membrii comisiei mixte care în 5 iulie a cercetat starea celor două poduri situate pe „variantă” la ieşirea din Turda spre Alba Iulia. În solicitarea primăriei turdene se susţine că „pînă la reglementarea situaţiei juridice a administratorului respectivului sector de drum, considerăm că toată responsabilitatea privind siguranţa traficului auto şi pietonal din zonă cad în sarcina dumneavoastră” respectiv a CNADR.

Dar CNADR nu se emoţionează şi pasează „pisica moartă” înapoi la Turda. Într-o notă din 3 septembrie, prin care răspunde unei sesizări a locuitorilor de pe strada Sănduleşti, care reclamau starea precară a podurilor, DRDP Cluj, după ce trece în revistă lucrările executate de-a lungul timpului la cele două pasaje, anunţă, cu seninătate: „Primăria Turda a refuzat preluarea acestui sector de drum, conform HG 84 din 2011, dar nerespectarea legilor în vigoare nu absolvă” autoritatea locală de „responsabilitate privind funcţionarea pasajului de pe strada Sănduleşti în condiţii de siguranţă”.

Jocul de ping-pong cu cele două poduri pe post de minge de celuloid şi cu Primăria Turda, respectiv CNADR, prin DRDP Cluj, în rol de jucători a fost iniţiat de Guvernul României. Prin HG 1174, din 26 septembrie 2007, executivul central dispunea preluarea, de către CNADR, a sectorului de drum al DN 1, de la km 444+650 la km 446+111. După ce, pe tronsonul respectiv, DRDP Cluj a „executat lucrări de întreţinere şi documentaţii tehnice în vederea reabilitării tuturor podurilor din zonă”, Guvernul a retransmis podurile în administrarea Consiliului local Turda. Deşi, potrivit HG 84, din 2 februarie 2011, Consiliul local trebuia să preia sectorul de drum cu pricina în 30 de zile, protocolul de predare-primire nu s-a încheiat, „deoarece Primăria Turda a refuzat preluarea” după cum se arată în nota trimisă de la DRDP Cluj reclamanţilor  de pe strada Sănduleşti.

A urmat un proces, cîştigat în prima instanţă de DRDP Cluj, care aşteaptă definitivarea hotărîrii judecătoreşti. Pînă atunci, fiecare parte implicată în „afacerea podurilor de peste strada Sănduleşti” invocă prevederi ale legii în sprijinul deciziei de a nu întreprinde nimic pentru repararea celor două poduri. Între timp, dacă betonul ar avea memorie, cele două poduri, construite în anul 1960, şi-ar aminti că au apucat şi vremuri mai bune, cînd aveau şi „mamă, şi tată”. Acum, nu le mai vrea nimeni. Locuitorilor de pe strada Sănduleşti nu le rămîne decît să spere că cele două poduri, deşi copleşite de situaţie, nu vor ceda.

Emil HĂLĂŞTUAN