“Ochiul de Pasăre” care priveşte spre Alexandru Chira

Tăuşeni, un sat uitat de lume din judeţul Cluj, la care se ajunge cu mare greu, pe un drum mizerabil, care sigur nu a fost reparat niciodată de la darea sa în folosinţă, eveniment ce a avut loc undeva prin secolul trecut, se poate mîndri cu un ansamblu monumental probabil unic în România. Este vorba despre “De-semne spre cer pentru ploaie şi curcubeu”, o instalaţie formată, deocamdată, din 15 elemente, ultimul dintre acestea, “Ochi de pasăre”, fiind amplasat chiar în curtea casei părinteşti şi în imediata apropiere a bustului celui care a fost, şi continuă să fie, unul dintre cei mai originali artişti plastici ai României: Alexandru Chira.

O descriere a ansamblului este extrem de dificilă, atît datorită conformaţiei complexe a elementelor care îl compun, cît şi semnificaţiei simbolic-poetice a acestora, aşa că ne vom limita la a spune că lucrările sînt amplasate pe un deal, prima piesă, “Casa Păstorului”, un fel de basorelief colorat, fiind aşezată undeva pe la mijlocul potecii care urcă spre platoul unde sînt amplasate celelalte elemente: “Oglindă pentru Semănător”, “Casa Păsării de Foc”, “Model pentru Curcubeu”, “Fîntîna Oglinzii cu Memorie”, “Oglinda cu Memorie”, “Oglindă pentru Reflectare”, “Clopotele Tăcerii”, “Icoană pentru Ploaie şi Curcubeu”, “Icoană Rotativă pentru Mesaje” şi “Icoane senzoriale”, legate între ele prin  “Drum ritualic”, “Două Proiecte de Drum” şi “Poteci de Iniţiere” – cărări colorate care asigură şi îndrumă accesul pe platou. Pe aceste cărări, cei care au participat, sîmbătă, la inaugurarea “Ochiului de pasăre” – singurul element al ansamblului care nu se află pe deal -, au urcat spre platoul din vîrf, paticipînd la un fel de ritual sărbătoresc, care a constat în transportarea unui pahar cu apă, care a fost vărsată în bazinele ce alimentează “Fîntîna”.

Înainte de acest moment a avut loc inaugurarea “Ochiului”, element al ansamblului realizat după proiectul lui Alexandru Chira de firma “Tehnofavorit”, şi dezvelirea bustului artistului, o excepţională lucrare realizată de sculptorul clujean Dumitru Cosma. Partcipanţii, al căror număr s-a apropiat de sută, au asistat la sfinţirea celor două monumente şi la invitabilele cuvîntări asociate acestor evenimente, rostite, printre alţii, de criticul de artă Radu Vasile, actorul Dorel Vişan, născut şi el în Tăuşeni, Horea Uioreanu – preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, şi Emil Cîrhaţ – primarul comunei Bonţida.

Să nu încheiem înainte de a spune că Ştefan Chira, fratele artistului şi preşedintele fundaţiei “Alchira”, ne-a dezvăluit că epopeea “De-semnelor” va continua şi în 2014, cînd va fi ridicat un alt elemnt al ansamblui, “Pasărea de foc”.

Viorel DĂDULESCU