Obiceiuri în prima zi de Paşte

În prima zi de Paşte există obiceiul de a se purta haine noi, în semn de respect pentru această aleasă sărbătoare, dar şi pentru că ea semnifică primenirea trupului şi a sufletului, aşa cum se primeneşte întreaga natură odată cu primăvara.

Duminică dimineaţa, există tradiţia ca toţi membrii familiei să se spele pe faţă cu apă neîncepută, luată dintr-un izvor, în sensul în care curge, în care se pune un ou roşu şi un ban de argint: să fie sănătoşi şi cu faţa frumoasă, argintul simbolizînd, de asemenea, şi noroc la bani.

Un alt obicei, în prima zi de Paşte, este ca, după ce s-au întors de la Înviere şi iau anafura, toţi ai casei să mănînce un ou roşu, pască şi o bucăţică de slănină: să fie curaţi ca pasca, sănătoşi ca oul şi graşi ca porcul.

La întoarcerea de la slujbă, lumînarea Învierii se păstrează, pentru a fi la îndemînă la vreo revărsare mare de apă, la grindină şi la trăsnet.

În unele părţi din Transilvania, în ziua de Paşte, fetele se spălau cu apă de la moară, de pe roata morii, să fie frumoase. Tot prin aceste locuri feciorii ţineau toaca pe un deal şi o păzeau zi şi noapte. Alţii se străduiau să o fure. Dacă o furau, feciorii trebuiau să dea bani grei pentru răscumpărare. Toaca se păzea de joi pînă luni, la ieşirea din biserică iar, în timpul acesta, flăcăii erau cinstiţi cu mîncare şi băutură. Apoi se făcea joc şi toţi coborau în centrul satului. Înainte mîncau pe cîmp, în zilele noastre se duc la casele rudelor. Petrecerea ţine pînă marţi, cînd toţi se întorc la casele lor.

În a doua zi de Paşte, finii merg la naşi cu dar de colaci, un covor ţesut în casă şi un ulcior. Flăcăii merg la fete cu stropitul şi cu văluritul, iar o năframă albă pusă într-o prăjină se poartă în fruntea alaiului care merge din casă în casă şi face urări de Paşte. Tradiţia udatului, care s-a mai păstrat în Transilvania, are semnificaţia unui act de purificare, fetele fiind stropite cu apă sau parfum. De asemenea, flăcăii şi fetele se uită în fîntînă pentru ca să fie curaţi şi frumoşi ca apa de izvor.

Există credinţa că cine moare în ziua de Paşte sau în Săptămîna Luminată merge direct în Rai, fiindcă în această zi uşile Raiului sunt deschise, iar ale iadului închise. Tot aşa, cel ce se naşte în această zi va avea noroc toată viaţa.