Obama şi Putin pornesc cu stîngul

ABC

Absenţa lui Vladimir Putin de la summitul G8 indică două lucruri: că relaţiile redresate se pot deteriora din nou (aşa-numitul “reset”, sau reconfigurare promovată de Obama şi care a găsit în Dimitri Medvedev un partener rezonabil), şi că preşedintele rus reîntors la Kremlin porneşte de pe o poziţie de oarecare instabilitate.

Aceasta din urmă explică poate decizia lui Putin de a nu veni la Camp David, fie de teamă ca plecarea lui din ţară în primele sale zile de preşedinţie să nu încurajeze mişcările interne împotriva sa, fie pentru că mesajele sale antiamericane lansate recent împiedicau ca prima lui vizită în exterior să aibă loc tocmai în SUA.

Obama şi Putin se vor vedea peste o lună în Mexic la summitul G20, dar caracterul relaţiilor sale nu se va putea aprecia exact pînă ce nu vor trece alegerile prezidenţiale americane. “După alegeri voi avea mai multă flexibilitate, i-a mărturisit în privat Obama, dar cu microfonul deschis, lui Medvedev la întîlnirea din martie.

Era de fapt un mesaj destinat lui Putin în perspectiva noilor negocieri privind reducerea armelor nucleare. Anunţul lui Obama că nu va veni la Vladivostok în septembrie, cu prilejul summitului APEC (Cooperarea Economică Asia-Pacific), pentru a se întîlni cu omologul său rus în plină campanie electorală, contribuie la îngheţarea oricărui tip de apropiere.

Şi ceea va veni mai tîrziu se prefigurează sub auspicii mai puţin încurajatoare, decît relaţia stabilită între Obama şi Medvedev. S-ar putea ca acesta să fie cazul dacă Mitt Romney va ajunge la Casa Albă. Între puţinele propuneri pe care candidatul republican le-a relevat cu privire la politica sa externă, se numără o mai mare confruntare cu Rusia, pe care a calificat-o drept “inamicul strategic numărul unu” al ţării.

Relaţiile s-ar putea deteriora şi în perspectiva unei realegeri a lui Obama, avînd în vedere că analiştii i-au cerut liderului democrat o “resetare” a “resetării” cu Rusia. Obama a venit la preşedinţie cu o abordare idealistă asupra contribuţiei sale la pacea lumii. O piesă cheie a fost Noul Tratat de Reducere a Armelor Strategice cu Moscova, care i-a permis să-şi justifice Premiul Nobel, în timp ce în alte domenii şi-a diminuat pretenţiile la imboldul acestui pragmatism.

Mai comod în poziţia unui preşedinte beligerant, negocierile cu Rusia ar putea să nu mai fie atît de prioritare. Pe de altă parte, urgenţa altor scenarii, precum Iranul şi Siria, ar putea împiedica şi mai mult o apropiere de Rusia. O dovadă în acest sens sînt recentele critici lansate de secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, faţă de reprimarea protestelor de la Moscova şi întîrzierea lui Obama de a-l felicita pe Putin pentru victoria sa, după rezultatul chestionat al alegerilor prezidenţiale.

Şi, odată cu revenirea sa la Kremlin, este foarte posibil ca Putin să adopte poziţii mai dure, în dorinţa lui de a resuscita statutul de mare putere a Rusiei.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.