Oameni cu vocaţie de ctitori. Academicianul MARIUS PORUMB – Premiantul Ziarului FĂCLIA de Cluj la Gala Premiilor Media de Excelenţă, ediţia a IX-a, 2012

 În această seară, în cadrul unui eveniment select care va avea loc la Coratim Events Hall, instituţiile media din Cluj-Napoca îşi vor prezenta premianţii în cadrul ediţiei a IX-a a Galei Premiilor Media de Excelenţă, onorîndu-i astfel pe cei mai merituoşi reprezentanţi ai societăţii civile pentru contribuţiile lor valoroase aduse la dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca şi a Transilvaniei în anul 2011. FĂCLIA de Cluj a decis să-l premieze pe Academicianul Marius Porumb, directorul Institutului de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române din municipiul nostru, Cetăţean de Onoare şi Senior al Cetăţii Clujului, savant, om de cultură cu vocaţie de ctitor, un autentic membru al aristocraţiei spiritului.

Simpla privire într-un CV impresionant reliefează o evoluţie înscrisă pe o traiectorie pe care am numit-o, într-o altă împrejurare, ca fiind una a marii primeniri cosmice: născut la 9 octombrie 1943 la Grozeşti, judeţul Lăpuşna; absolvent ca şef de promoţie (1966) al Facultăţii de Istorie şi Filosofie, Universitatea ‘’Babeş-Bolyai’’; 1973 – doctor în istorie, specialitatea Istoria artei, Universitatea ‘’Babeş-Bolyai’’, avîndu-l conducător ştiinţific pe Acad. Virgil Vătăşianu, al cărui model ilustru l-a călăuzit în permanenţă. Teza de doctorat, începută prin peregrinări de-a lungul şi de-a latul Transilvaniei, în 1968, a însumat la final 700 de pagini, ilustrate cu 1500 de icoane. Ulterior, din aceasta s-au născut alte trei lucrări de anvergură: Pictura românească din Transilvania (pînă la 1700) tipărită la Dacia, în 1981, în 35.000 de exemplare!, Dicţionar de pictură veche românească din Transilvania (sec. XIII- XVIII), tipărită la Editura Academiei Române în 1989, în 3000 exemplare şi Un veac de pictură românească din Transilvania (secolul XVIII), tipărită în 2003 la Meridiane, în 3000 de exemplare – toate cele trei cărţi bucurîndu-se de foarte numeroase citări în bibliografii de peste hotare.

Membru titular al Academiei Române din 2009, din 2000 profesor asociat la Universitatea ‘’Babeş-Bolyai’’, Acad. Marius Porumb este fondatorul (1991) primei reviste de artă medievală din România , Ars Transsilvaniae, (primul număr fiindu-i dedicat academicianului Virgil Vătăşianu) şi preşedinte executiv al Fundaţiei ‘’Virgil Vătăşianu’’, membru al unor prestigioase institute, comisii, asociaţii, consilii ştiinţifice, edituri din ţară şi de peste hotare; Cavaler al Ordinului Literelor şi Artelor al Republicii Franceze (2002); decorat cu Ordinul Naţional Steaua României cu rang de Cavaler (2002); decorat cu Crucea Transilvană de Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului (2003); Diploma Meritul Academic al Academiei Române (2010); Diploma de Onoare a Patriarhiei Ortodoxe Române (2011).

Faţă de cărţile amintite deja, Acad. Marius Porumb a mai scris: Icoane din Maramureş – Ikonen aus der Maramureş (Dacia, Cluj-Napoca, 1975); Monumente istorice şi de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului (Ed. Arhiepiscopiei, Cluj-Napoca, coord. şi coautor); Studii de istoria artei (Dacia, 1982, în colaborare); Monumente istorice de pe Valea Arieşului. Itinerarii culturale (Ed. Oscar Print, Bucureşti, 2001, în colaborare cu Ioan Opriş şi Mihaela Bodea); Biserica arhiepiscopală din Feleac. Ctitorie a lui Ştefan cel Mare (Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003); Istoria românilor, vol. V (Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2003, coautor); Istoria românilor, vol. VI (Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2003, coautor); Biserica episcopală din Vad. Ctitorie a lui Ştefan cel Mare (Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2004); Ştefan cel Mare şi Transilvania. Legături culturale şi artistice moldo-transilvane în sec. XV-XVI (ICR, Cluj-Napoca, 2004); Patrimoniul Cultural al României: Transilvania (ICR, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2004, coordonator şi autor); Biserici de lemn din Maramureş (Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2005); Patrimoniul natural şi cultural al României. Munţii Apuseni (ICR, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2006, coordonator şi autor); Istoria Transilvaniei, vol. III (ICR, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2007, coautor); Cetatea Câlnic (Ed. Academiei Române, 2007, în colaborare cu Ciprian Firea); Romania. Patrimoine Mondial. World Heritage (Ed. Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, Bucureşti, 2007, coautor); Orgile din România (Universitatea de Vest din Timişoara, Timişoara, 2008, coautor). Este editor, coordonator, autor al cîtorva zeci de prefeţe, al cîtorva sute de studii de istoria artei, apărute în publicaţii ştiinţifice româneşti şi internaţionale.

• Stimate domnule Academician, vocaţia de ctitor, gîndul de a face un viitor petru trecut v-a călăuzit întreaga activitate, iar acolo unde aţi pus mîna, a înflorit un monument, a renăscut o cetate, s-a însufleţit şi a prins să palpite viaţa căzută în adormire, culorile unor veacuri trecute şi-au recăpătat strălucirea…

– Poate e prea mult spus ctitor, dar gîndul care nu mi-a dat pace a fost acela de a încerca să dăruim un viitor trecutului. Am început în 1968, cînd am organizat un mic muzeu în Biserica lui Ştefan cel Mare din Feleac, în care am adunat obiecte legate de istoria Feleacului. Scrisesem deja prima mea carte, Bisericile din Feleac şi Vad, două ctitorii moldoveneşti din Transilvania (Ed. Meridiane, Bucureşti). În 1975 am început reorganizarea Muzeului Arhiepiscopiei Ortodoxe a Clujului, iar în 2011 am reuşit realizarea şi inaugurarea Muzeului Mitropoliei Clujului.

• Despre acest unic şi impresionant muzeu, păstrător al unui inestimabil tezaur de artă veche românească – am numit-o atunci, în preajma inaugurării din 6 decembrie 2011, de Sărbătoarea Sfîntului Ierarh Nicolae, COMOARA DE SUB CATEDRALĂ – am scris cu bucurie la momentul respectiv, cu convingerea că timpul istoric ne făcea martorii unui eveniment cultural, artistic şi religios din categoria celora cu care te întîlneşti doar o dată în viaţă. Încă unul din visele care, devenite realitate, au generat zidiri grandioase. În calitate de coordonator ştiinţific şi autor al concepţiei de organizare, vă rugăm să refaceţi drumul de la idee la materializarea acesteia într-un muzeu.

– Fiinţa Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, alături de multe lucruri de o însemnătate copleşitoare şi care nu se pot enumera în cîteva cuvinte, cuprinde o neîncetată tradiţie de creaţie artistică. Lăcaşul de zid sau de lemn, icoana pe lemn sau pe sticlă, tîmpla, pictura murală, veşmîntul liturgic, cărţile şi odoarele păstrate în altar, toate reprezintă manifestări vizibile, aflate sub semnul frumuseţii sufleteşti din biserica românilor, întregind în mod fericit şi totodată specific partea nevăzută a lucrărilor sale. Între paginile luminoase ale artei româneşti transilvănene, icoana Maicii Domnului Hodighitria de la Nicula, pictată în 1861 de Luca din Iclod, ocupă un loc special, icoana miraculoasă propagînd un fenomen religios şi artistic de o amploare puţin obişnuită, în satul din preajma mănăstirii dezvoltîndu-se un centru de pictură pe sticlă încă din secolul al XVIII-lea. Icoana pe sticlă pictată de iconarii ţărani, de un pitoresc deosebit şi de o rară frumuseţe, este rugăciunea smerită a ţăranului român. Ea este , în primul rînd, o imagine sacră, un obiect de cult, fiind în acelaşi timp un document artistic şi istoric. Iniţiativa Mitropoliei Clujului de reorganizare a Muzeului de artă religioasă într-o formulă modernă, profund ştiinţifică, de tezaurizare a unor valori artistice şi istorice, sau de valoare documentară, o datorăm vrednicului de pomenire Mitropolitul Bartolomeu, iniţiativă preluată cu entuziasm de Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei.

• Dar institutul pe care îl conduceţi şi Asociaţia Ars Transsilvaniae?

– Am insistat ca acesta să se numească Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, încă din 1990 (cînd eram director adjunct) şi al cărui director sînt din 1992 încoace. Şi mă simt onorat să stau pe scaunul unor precedesori precum Constantin Daicoviciu sau Ştefan Pascu. Timp de şapte ani am fost preşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, pe locul unde a stat, odinioară, şi Nicolae Iorga… Asociaţia Ars Transsilvaniae România, pe care am fondat-o în 1995 cu acordul Ministerului Culturii, este o organizaţie neguvernamentală, cu caracter cultural şi apolitic, nonprofit, avînd ca scop ocrotirea şi restaurarea monumentelor istorice, sprijinirea cercetării privind Patrimoniul Cultural Naţional. În anul 1995, Asociaţia a concesionat complexul de arhitectură medievală de la Câlnic-Kelling (Cetatea, Casa parohială evanghelică, Biserica evanghelică – toate monumente istorice de categoria A), proprietate a Bisericii Evanghelice C.A. Datorită activităţilor de revitalizare, restaurare şi conservare, dezvoltate de asociaţie, complexul medieval de la Câlnic trăieşte o nouă viaţă, în care valorile trecutului sînt mereu evocate, fiind puse în valoare, păstrînd o vie amintire a unei istorii de 800 de ani a saşilor transilvăneni, care au trăit în bună înţelegere cu românii, respectîndu-se reciproc. Este un excelent exemplu de convieţuire a două etnii fraterne întru Hristos. În prezent, sub egida Asociaţiei şi sub patronajul ştiinţific al Institutului de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române Cluj-Napoca, în Cetatea Câlnic funcţionează Centrul Cultural Internaţional.

• Aţi făcut din Câlnic o veritabilă Cetate a Soarelui – Cetate a Artelor, cum inspirat s-a intitulat un eveniment artistic de artă contemporană petrecut acolo în 1997.

– În cei peste 17 ani de activitate la Câlnic, Asociaţia a organizat peste 30 de simpozioane şi mese rotunde, 10 conferinţe despre Patrimoniul Cultural Naţional, patru expoziţii foto cu monumente istorice, opt expoziţii de artă plastică; concerte de orgă cu solişti de renume – Ursula Philippi, Felician Roşca, Erich Türk, Tünde Molnar, Viorel Ciurtin, concerte de muzică clasică, concerte de muzică de promenadă, tabere de restaurare româno-franceză, patru ediţii ale Tîrgului de artă contemporană, un concert memorabil al lui Grigore Leşe cu ‘’Cîntece de botez, Nuntă şi Înmormîntare’’, spectacole de sunet şi lumină… şi cîte nu au mai fost…

• Cel mai recent, ediţia a XII-a a SERBĂRILOR CÂLNICULUI.

– Serbările sînt un dar pe care îl facem din toată inima locuitorilor comunei Câlnic şi tuturor iubitorilor de frumos, ce vin aici la sărbătoarea împărătească a Înălţării Domnului şi de Ziua Eroilor Neamului Românesc. Între momentele cele mai importante ale ediţiei din acest an au fost: concertul extraordinar de orgă intitulat Maestrul şi cele patru minunate muziciene, care l-a avut drept protagonist pe Prof.univ.dr. Felician Roşca alături de care au evoluat Cristina Struţa, Alma Bompa, Minodora Luca şi Claudia Zeidert, care ne-au încîntat cu un superb program J. S. Bach; Noaptea Cetăţii – un program de excepţie, într-o ambianţă iluminată feeric; la cererea publicului am reeditat Parada costumelor istorice; în Capela Cetăţii a fost expus un giuvaer cultural-artistic: Evanghelia greco-română din 1693, din timpul lui Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, superbă tipăritură decorată cu gravuri, frontispicii şi iniţiale de Antim Ivireanul, avînd coperţile de argint aurit, lucrate de meşteri argintari saşi braşoveni; de o primire călduroasă s-a bucurat şi Fanfara Transilvania a Gălanilor din Cugir, care a interpretat muzică de promenadă.

• Trăiţi în lumea istoriei artelor, a artei în feluritele forme de manifestare ale acesteia, înconjurat de manuscrise şi tomuri, dar şi de creaţiile soţiei dumneavoastră, o mare şi valoroasă artistă a acestei ţări, doamna Zoe Vida Porumb. Poate fi ceva mai frumos?

– Cu siguranţă, nu! şi-mi place să spun că sînt fericit să o am alături, să particip la succesele ei artistice, în ţară sau peste hotare, să-i împărtăşesc satisfacţiile profesionale – în 2010 a primit Premiul Academiei Române pentru întreaga activitate – şi să sper că încă mai avem multe de spus, fiecare dintre noi. Să avem doar sănătate, iubire şi pace. Premiul pe care mi-l acordaţi astăzi este o bucurie şi o onoare, pentru care vă mulţumesc.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.