O parte a portului Pireu prosperă sub dominaţia chinezilor

Într-o afacere din 2010, care a adus 500 milioane de euro în visteria unui guvern grec în penurie de lichidităţi, Cosco – gigantul transportului maritim deţinut de chinezi – a închiriat jumătate din portul Pireu şi a transformat rapid o afacere care stagna într-un focar de productivitate.

Cealaltă jumătate a portului este încă administrată de către Grecia, iar faptul că activitatea sa se situează în urma celei depuse de către Cosco este emblematic pentru normele de muncă sigure şi salariile relativ ridicate – pentru cei suficient de norocoşi să mai aibă în continuare locuri de muncă – care au înăbuşit creşterea economică a ţării.

Din multe puncte de vedere, reforma de sus în jos pe care Cosco a impus-o portului Pireu este cea spre care Grecia ca întreg ar trebui să aspire, dacă doreşte să îşi restabilească competitivitatea într-o economie măcinată de recesiune, să îşi reducă o rată a şomajului de 24% şi să evite dependenţa de vecinii săi europeni.

Într-un context în care guvernul grec are în vedere vînzarea activelor de stat pentru plata datoriilor împovărătoare, ideea de a închiria sau chiar de a vinde restul portului Chinei pare tentantă. Însă dacă exemplul furnizat de Cosco este reprezentativ, atunci compromisurile – în principal o reducere drastică a costurilor forţei de muncă şi norme de protecţie scăzută la locul de muncă – ar fi unele pe care cei mai mulţi greci nu ar fi dispuşi să le accepte.

“Chinezii vor să facă bani din muncă”, explică căpitanul Fu Cheng Qiu, angajat la Cosco, pentru care, după Al Doilea Război Mondial, prea mulţi europeni au urmărit o existenţă confortabilă şi protejată, dorindu-şi o viaţă bună, mai multe vacanţe şi mai puţin de lucru. “Au cheltuit banii înainte de a-i avea. Acum au multe datorii”, susţine Fu.

Argumente similare sînt invocate acum Greciei şi de către troica formată din Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană. Printre alte lucruri, creditorii l-au îndemnat pe premierul grec Antonis Samaras să pună capăt măsurilor de protecţie pentru lucrători şi sindicate şi să ceară Greciei să funcţioneze mai mult ca o întreprindere modernă.

Dincolo de cele 647 milioane dolari care au adus jumătate din portul Pireu în mîinile chinezilor, guvernul grec primeşte mai multe venituri din impozite.

Cu excepţia unei echipe de manageri chinezi, Cosco pune la dispoziţie 1.000 de locuri de muncă pentru lucrătorii greci, prin comparaţie cu cele 800 de locuri de muncă de care dispune partea portului aflată încă sub management grecesc.

Pe partea administrată de Cosco, traficul de marfă s-a dublat pe parcursul anului trecut, ajungînd la 1,05 milioane de containere. Şi chiar dacă marjele de profit sînt încă mici – 6,47 milioane de dolari anul trecut la vînzări de 94,2 milioane de dolari – acest lucru se întîmplă, în principal, deoarece compania chineză reinvesteşte o mulţime de bani în port.

Cosco cheltuie peste 388 milioane dolari pentru modernizarea platformei sale, pentru ca aceasta să poată găzdui pînă la 3,7 milioane de containere anul următor, ceea ce ar transforma Pireul într-unul din cele mai mari 10 porturi din lume. În plus, angajaţii lucrează în prezent la un al doilea cheu al Cosco.

Partea greacă a portului, care a îndurat o serie de greve destabilizatoare în cei trei ani înainte de venirea Cosco, a fost forţată de concurenţa chineză să îşi caute propriul drum spre modernizare. Cu toate acestea, doar aproximativ o treime din afacerile sale presupun gestionarea încărcăturilor, restul activităţii fiind axat pe mai profitabilul trafic de pasageri.

De partea greacă, salariile unor muncitori au ajuns la 181.000 dolari pe an, cu ore suplimentare, în timp ce Cosco plăteşte de obicei mai puţin de 23.300 dolari. În plus, pe partea greacă a portului, normele de sindicat prevăd o echipă de nouă persoane pe o macara, în timp ce Cosco foloseşte echipe de patru persoane.

Căpitanul Fu susţine că şi-ar dori ca Cosco să cumpere întregul port Pireu, dacă guvernul îl va pune în vînzare, extindere care ar cimenta dominaţia chineză asupra uneia dintre cele mai strategice căi de acces maritim către Europa de Sud şi Balcani.

Un astfel de demers s-ar putea confrunta însă cu opoziţia acerbă a sindicatelor elene şi oficialilor de la Autoritatea Portuară Pireu, care critică Cosco pentru că angajează muncitori temporari, necalificaţi, care nu aparţin sindicatelor, pe care îi exploatează pe bani puţini.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.