O falie separă nordul prosper al Europei Centrale şi de Est de sudul mai tulbure al regiunii

Financial Times

Criza a marcat diferenţe tot mai mari între ţările din Europa Centrală. Deşi au în comun un trecut comunist, perioada de peste două decenii de la restaurarea democraţiei şi a economiei de piaţă le-a făcut să se deosebească între ele. O falie separă nordul de succes al regiunii – Polonia, Republica Cehă şi Slovacia – de un sud mult mai tulbure. Acest lucru este valabil pentru orice domeniu, de la nivelul de corupţie la rezistenţa instituţiilor democratice şi soliditatea politicii fiscale şi se poate vedea şi în sectorul proprietăţilor.

“Cînd vorbim despre Europa Centrală, vorbim despre Polonia, Republica Cehă şi Slovacia”, spune Stefan Aumann, partener la Peakside Capital, care administrează proprietăţi în valoare de 2 miliarde de euro în Germania şi fostele state comuniste din Europa Centrală şi de Est (ECE). “Ungaria este destul de diferită de cele trei. Bulgaria şi România sînt mai dificile şi au mai puţine lichidităţi, pentru a nu mai menţiona riscul suplimentar”, a adăugat el.

Dintre toate ţările din regiune, Polonia este încă în top. Şi-a făcut o reputaţie internaţională, fiind singura ţară a UE care nu a căzut în recesiune în 2009 şi a continuat să performeze, deşi economia încetineşte brusc.

Interesul investitorilor s-a redus anul trecut. ECE a atras numai 3,7 miliarde de euro în vînzări, mult sub 6,3 miliarde de euro raportate in 2011, potrivit Cushman & Wakefield, consilier în domeniul proprietăţii. Din acest total, Polonia a atras 2,8 miliarde de euro, uşor mai mult de la 2,6 miliarde de euro 2011.

“Am fost întotdeauna de părere că Polonia este o propunere de investiţie mai bună decît ţările din ECE vecine”, spune Ben Habib, director executiv al First Property Group, un investitor în proprietăţi comerciale.

Există însă semne de schimbare a sentimentului, cu o creştere în noi investiţii în Republica Cehă şi Ungaria, în primul trimestru al acestui an.

Deşi capitale din ECE sînt bine aprovizionate cu mall-uri, există încă o creştere în oraşe mai mici din regiune, unde spaţiul comercial modern a fost o raritate. Oraşe ca Torun, în nordul Poloniei, şi Ploieşti, în România, au centre comerciale modernizate.

Investiţiile în autostrăzi au impulsionat construirea de mai multe depozite. Polonia, din nou, este beneficiarul principal, mai ales pentru că e o ţară mare. O explozie de construcţii face ca depozitele centralizate să fie o opţiune fezabilă pentru a deservi piaţa naţională.

“Exista un risc economic şi politic mai mare în Europa de Sud-Est, dar randamentele din Polonia sînt în jur de 6%, în timp ce la Bucureşti şi Sofia sînt în jur de 8,5%, iar în alte ţări chiar mai mari. Noi credem că este o oportunitate de arbitraj acolo”, a afirmat Lambros Anagnostopoulos, director executiv al Secure Group, care este interesat de proprietăţi în Balcani.

Polonia a atras 460 de milioane de euro în logistică şi investiţii industriale anul trecut, mai mult decît restul regiunii.

În aceeaşi perioadă, Republica Cehă, care a fost în recesiune pentru cea mai mare parte a anului, a obţinut numai 15 milioane în investiţii industriale şi logistice, în scădere de la 385 milioane cu un an înainte, potrivit Jones Lang LaSalle, grupul care administrează proprietăţi.

Stimulentul pentru investiţii logistice este o condiţie generală a economiei, Polonia fiind cea mai performantă din UE din 2008. Pe măsură ce economia a încetinit, piaţa de proiecte speculative a dispărut aproape. Potrivit Jones Lang LaSalle, doar 12% din spaţiul în construcţie este realizat pe o bază speculativă în Polonia.

În Republica Cehă, doar 8% la sută din 196.000 mp de spaţii industriale în construcţie sînt construite pe bază speculativă. Cel mai mare proiect este o hală de producţie pentru Faurecia, un furnizor de componente auto, ca indiciu de importanţă a domeniului, care alimentează o parte majoră a exporturilor cehe şi este unul dintre cele cîteva puncte luminoase pentru economia sa. Mai la sud, economia tulbure a Ungariei nu a înregistrat nicio investiţie industrială anul trecut. Puţine construcţii noi sînt în desfăşurare.

Dezvoltarea speculativă s-a oprit în România, unde nu au existat tranzacţii de investiţii în ultimul trimestru al anului trecut şi unde pare că există o lipsă de credit pentru a finanţa noi proiecte de dezvoltare, potrivit companiei de consultanţă Cushman & Wakefield. Un singur sistem industrial a fost finalizat în zona Bucureşti, anul trecut. Există 144.000 mp în construcţie, stimulate de o scenă politică calmă şi de progresele înregistrate în finalizarea a două autostrăzi principale ale României, care vor îmbunătăţi legăturile sale cu Europa de Vest.

Polonia este acum preferata investitorilor pentru că are cea mai mare şi cea mai dotată cu lichidităţi piaţă de proprietăţi, fiind una dintre economiile cele mai mobile din regiune. Restul Europei Centrale şi de Est, în special sudul – pornind de la problemele politice din Ungaria şi mai spre sud, România şi Bulgaria – a întîmpinat dificultăţi în a atrage interesul.

Europa Centrală a atras investiţii în centre de servicii, deoarece regiunea este în UE şi împărtăşeşte un cod judiciar cu restul Europei. Are totodată o populaţie bine educată care vorbeşte fluent mai multe limbi iar costurile forţei de muncă sînt mai puţin de jumătate din cele din Europa de Vest.

Cercetări privind acest sector efectuate de companii de consultanţă, cum ar fi Everest Group, au arătat că Polonia rivalizează cu India şi China, ca una dintre destinaţiile de top de “outsourcing” din lume.

In timp ce ratele muncii rămîn semnificativ mai mici în India, China şi Filipine, ţările din Europa Centrală şi de Est împărtăşesc aceeaşi cultură şi fus orar ca afacerile din Europa de Vest, făcîndu-le astfel buni candidaţi pentru investiţii în externalizarea în vecinătatea apropiată cu valoare mai mare.

La sfîrşitul anului trecut, Polonia a avut aproximativ 380 de investiţii de outsourcing, care au oferit peste 100.000 de locuri de muncă, iar sectorul este de aşteptat să crească cu aproximativ 20% în 2013. În total, circa 50 de oraşe poloneze găzduiesc investiţii de offshoring.

În Republica Cehă, aproximativ 80% din spaţiile de birouri ale ţării sînt concentrate la Praga. Ungaria a fost una dintre primele destinaţii pentru centre de servicii, dar salariile mai mari, încetinirea economiei şi politica turbulentă au făcut-o mai puţin atractivă în ultimii ani. Budapesta are aproximativ trei sferturi din cele peste 70 de centre din Ungaria, iar oraşul tinde să atragă cel mai mare interes din partea dezvoltatorilor străini.

România, cea de-a doua cea mai mare ţară din Europa Centrală şi de Est în termeni de populaţie, este o destinaţie BPO în creştere. Salariile sînt chiar mai mici decît în Polonia. Un contabil începător poate începe cu aproximativ 350 de euro pe lună, în timp ce în Polonia, el ar putea cîştiga 750 de euro, iar în Republica Cehă va începe de la 950 de euro, spune Jones Lang LaSalle.

România are peste 30.000 de persoane care lucrează în aproximativ 80 de centre, majoritatea în Bucureşti. Investitorii încep să se mute în oraşe secundare, precum Cluj-Napoca şi Iaşi.

Băncile din Europa Centrală – deşi s-au descurcat mai bine în contextul crizei economice îndelungate decît cele mai multe dintre echivalentele lor europene – rămîn extrem de precaute cu privire la creditare, un factor care se face simţit în întreg lanţul proprietăţilor din regiune.

Băncile sînt mult mai prudente faţă de creditele imobiliare, potrivit unui raport al companiei de consultanţă KPMG. Cifrele deprecierilor la credite variază de la 60% pentru Slovenia la 56% pentru România şi 48% pentru Ungaria, 16% Republica Cehă şi 14% pentru Polonia.

Ţări precum Slovacia, care înregistrează încă creştere în pofida crizei din zona euro şi au sectoare bancare solide, continuă să împrumute. Jozef Síkela, preşedintele Slovenska Sporitelna, o subsidiară a Erste din Austria, spune că banca sa a creditat creşterea cu 11% anul trecut şi se aşteaptă la o creştere în creditarea din acest an. Cu toate acestea, în restul regiunii, criteriile de creditare au devenit mai dure. Pentru a interesa băncile, un dezvoltator experimentat trebuie să pună cel puţin 30% capital într-un proiect şi să arate pre-vînzări de 30%.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a Poloniei a ajuns sub presiunea guvernului pentru a slabi unele dintre restricţiile de creditare impuse după începerea crizei economice. Dar paşii făcuţi pentru a încuraja împrumuturile nu au dat încă rezultate.

Unul dintre motive este că băncile poloneze, de exemplu, au oprit toate noile împrumuturi denominate în valută. Aceste credite au fost populare înainte de criză, pentru că se plăteau rate mult mai mici decît la împrumuturile denominate în moneda locală – acelaşi motiv pentru care au fost populare în ţările baltice Ungaria şi România.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.