O alocaţie lunară universală de 800 de euro pentru toată viaţa

La Dernière Heure

Cum ar fi dacă statul belgian v-ar acorda o alocaţie universală, de 400 de euro pînă cînd împliniţi 18 ani şi de 800 de euro după aceea, pînă la moarte?

Principiul fundamental al unei asemenea idei ar fi “un venit lunar vărsat de către o comunitate politică tuturor membrilor, individual, fără controlul resurselor sau impunerea unor obligaţii”.

Aplicarea unei asemenea idei ar însemna sfîrşitul ajutorului şomajului şi al altor alocaţii, precum cele familiale, şi al pensiilor. Apoi, plătindu-li-se tuturor o astfel de alocaţie, atît celor săraci, cît şi celor bogaţi, sistemul ar garanta o egalitate între persoane.

De asemenea, remuneraţia pentru activitatea profesională nu ar mai fi în centrul preocupărilor. În mod cert, datorită siguranţei pe care ar aduce-o alocaţia universală, va fi adoptat un mod de lucru cu durată parţială, lăsînd astfel mai mult timp liber pentru alte activităţi. Timpul cîştigat astfel ar permite dezvoltarea unui sistem de activitate autonomă, personală, iar oamenii ar dedica mai mult practicilor artistice, cultivării unei grădini sau familiei. Pe de altă parte, angajatorul ar beneficia de o mai mare flexibilitate a angajaţilor.

În acelaşi timp, presiunea de pe umerii cetăţenilor ar fi imediat îndepărtată şi acest lucru ar ameliora viaţa tuturor. Nu în ultimul rînd, plata unei alocaţii universale ar permite unor anumite persoane puţin calificate să practice o meserie prost plătită, întrucît venitul total ar fi totuşi suficient.

Un alt argument invocat în favoarea introducerii alocaţiei universale este “libertatea”. Salariatul care ar dispune de acest drept bănesc ar avea o poziţie mai puternică în faţa angajatorului. Astfel, o persoană ar putea face o pauză în carieră sau investi într-o perioadă de formare, fără a avea grija zilei de mîine.

Un astfel de sistem nu ar duce la creşterea numărului de persoane inactive. În Namibia, după cîteva luni unde s-a experimentat sistemul alocaţiei universale, într-o regiune anume, cu circa 1.000 de locuitori, s-a înregistrat o scădere a infracţionalităţii, a absenteismului din sistemul de învăţămînt şi a numărului persoanelor spitalizate.