Numele reginei zborului românesc, interzis în Cimitirul central din Cluj-Napoca

Comisia Zonală a Monumentelor Istorice(CZMI), condusă de arhitectul Szabalcs Guttman a blocat de două ori în acest an un demers al Asociaţiei Române pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii (ARPIA) Cluj de a ridica un monument în Cimitirul central în memoria Smarandei Brăescu, prima femeie pilot şi paraşutist cu brevet din România.

Din punct de vedere legal, membrii Comisiei nu au putut oferi niciun argument la decizia de nu aviza construirea monumentului în memoria personalităţi din lumea aviaţiei, propunînd, în schimb, găsirea unor locaţii urbanistice oriunde în altă parte, nicidecum în Cimitirul central.

Smaranda Brăescu, campioană europeană şi mondială la paraşutism, îşi doarme somnul de veci în Cimitirul central din Cluj-Napoca. Puţină lume ştie însă acest lucru deoarece nu există niciun element care să indice mormîntul reginei zborului românesc.

Cine a fost Smaranda Brăescu

Smaranda Brăescu s-a născut în satul Hănţeşti din judeţul Galaţi. La 5 iulie 1928 a executat primul salt cu paraşuta, de la înălţimea de 600 de metri. La 2 octombrie cîştigă titlul european la paraşutism, în urma unui salt de la înălţimea de 6000 de metri, depăşind şi recordul american de 5384 metri. În urma acestui succes a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică- clasa Crucea de Aur. Proprietară a două avioane, un biplan de tip Pevuez şi un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea, în 1932 a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore şi 10 minute, străbătînd distanţa de 1100 km, între Roma şi Tripoli. În acealaşi an 1932, la 19 mai, la Sacramento în SUA, devine campioană mondială la paraşutism, în urma unui salt realizat cu o paraşută de construcţie românească, de la înălţimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute. Acest record a fost depăşit cu doar cîţiva metri, abia peste 20 de ani. Recordul său la Sacramento a fost omologat de aeroclubul din Washington. Recordul precedent, deţinut de un american, fusese de 7233 de metri. Pentru cel de al doilea record, românca a primit Distincţia supremă pentru aviaţie- Bereta de Aur. Smaranda Brăescu a fost, de asemenea, una din puţinii instructori de paraşutişti militari, activînd ca instructoare la Batalionul 1 de paraşutişti de la Băneasa. În timpul războiului a fost activă ca pilot în celebra ‘’Escadrila Albă’’ de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit.

Începînd cu 1946, viaţa reginei zborului românesc se complică foarte tare. Şi asta deoarece Smaranda Brăescu semnează alături de alte 11 personalităţi (între care generalul Aldea şi prof. univ. dr. Grigore T. Popa), un memoriu prin care se condamna falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, document înaintat delegatului american, care, la rîndul său, l-a predat celui sovietic.

În urma acestui demers, peste o sută de personalităţi sînt anchetate şi condamnate, în cadrul unui proces sumar, de numai o săptămînă. Smaranda Brăescu reuşeşte însă să se ascundă, scăpînd de executarea pedepsei de doi ani de închisoare primită pentru gestul său de a condamna falsificarea alegerilor. Cercetările făcute după 1990 arată că Smaranda Brăescu s-a călugărit sub numele de Maria Popescu, fiind adăpostită şi îngrijită cu mare discreţie de măicuţele greco-catolice de la Jucu. La 2 februarie 1948 pierde lupa cu o boală nemiloaasă, fiind înmormîntată sub numele de Maria Popescu în Cimitirul central din Cluj-Napoca. Cum nu a avut cine să-i plătească concesiunea pentru locul de veci, în 1977 administaţia Cimitirului central atribuie parcela unei alte persoane, Szas Gerone. În acest context, dispare orice urmă care să indice locul în care îşi doarme somul de veci ‘’Regina aerului’’.

Preşedintele filialei Cluj a Asociaţiei Române pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii Cluj, căpitanul comandor de aviaţie în rezervă Laurenţiu Buzenchi a declarat pentru Făclia că organizaţia pe care o conduce a încercat să facă demersuri pentru a păstra cum se cuvine memoria acestei personalităţi a României şi a lumii. Buzenchi a ţinut să precizeze mai întîi că titularii dreptului de concesiune a parcelei în care este înmormîntată Smaranda Brăescu nu şi-au dat acordul nici pentru a instala o cruce la căpătîiul acesteia şi nici pentru a fi dezhumată. Prin urmare, spune Buzenchi, ARPIA a făcut demersuri la autorităţile locale pentru a ridica un monument în memoria campioanei europene şi mondiale la paraşutism. În acest sens s-a propus ca în zona de la intrarea în Cimitirul central să fie ridicat un soclu dreptunghic, cu un basorelief, de 1,80 metri înălţime, alături de care să fie o pală în poziţie verticală, pe care apare tricolorul.

Preşedintele filialei Cluj a ARPIA, Laurenţiu Buzenchi a arătat că la primăria clujeană a găsit înţelegere pentru a amenaja monumentul dedicat Smarandei Brăescu însă Comisia Zonală Monumentelor Istorice din Cluj, condusă de Szabalcs Guttman, a dat aviz negativ acestui proiect. Buzenchi a afirmat că în primele luni ale acestsui an s-au adresat de două ori CZMI Cluj, fiind depuse toate documentele necesare obţinerii avizului(memorieu tehnic, Certificat de Urbanism, extras CF, plan de încadrare, releveie). De fiecare dată însă răspunsul a fost următorul: lucarea nu se avizează. Ce e interesant e faptul că membrii Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nu au prezentat temeiul legal ce nu permite amenajarea unui astfel de monument în locul propus de ARPIA în Cimitirul central. Comisia s-a limitat să spună doar că soluţia afectează spaţiul de primire în cimitir, propunînd să se găsească alte locaţii urbanistice din oraş pentru a ridica monumentul. Argumentul cum că este afectat spaţiul de primire în cimitir este însă lipsit de orice temei deoarece pe locul indicat de ARPIA este amenajat deja un fel de fel de părculeţ cu două bănci şi o jardinieră, dar care este degradat.

ARPIA s-a angajat că odată cu ridicarea monumentului dedicat Smarandei Brăescu se va ocupa şi de reamenajarea acelui părculeţ cît şi de întreţinerea lui ulterioară. Acest lucru nu a contat pentru reprezentanţii CZMI, blocînd demersul prin care se doreşte a i se aduce respectul cuvenit ‘’regine zborului românesc’’. Mai mult, Laurenţiu Buzenchi a mărturisit că Szabalcs Guttman i-a transmis verbal că: ‘’în Cimitirul central nu sînt wc-uri iar dumneavoastră vreţi să faceţi monument’’.

Nu ştim care au fost motivele reale pentru care CZMI interzice numele Smarandei Brăescu în Cimitirul central însă reprezentanţii filialei Cluj a ARPIA susţin că nu renunţă şi că vor continua demersul pentru a cinsti cum se cuvine memoria campioanei europene şi mondiale la paraşutism. Laurenţiu Buzenchi a afirmat că se vor adresa Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, sperînd ca aici să obţină avizul necesar amenajării monumentului.

‘’Demersul nostru are susţinerea organizaţiilor studenţeşti din Centrul universitar Cluj-Napoca, a unor personalităţi precum Dumitru Prunariu, primul român care a ajuns în cosmos, sau a rectorului UBB, Ioan- Aurel Pop’’, a spus Buzenchi.

C. PURIŞ