Numărul insuficient de bacterii utile în microflora intestinală – una dintre cauzele declanşării autismului

Gazeta.ru

Autismul este o boală deloc rară, însă acest lucru nu o face mai puţin enigmatică. Potrivit unor date, ea afectează un copil din cincizeci, mai mult băieţi decît fete. Boala începe să se manifeste la vîrsta de un an – un an şi jumătate, iar uneori mai tîrziu, cînd devin sesizabile particularităţile de comportament, ale interacţionării cu cei din jur. Autiştii sînt închişi într-o lume a lor, evită contactele, însă dezvoltarea lor intelectuală este adesea chiar mai bună decît a altor copii de aceeaşi vîrstă.

Fără îndoială, în apariţia îmbolnăvirii un rol important îl joacă şi factorii genetici, însă cercetătorii nu au descoperit deocamdată gene concrete legate de autism. Pe de altă parte, specialiştii caută cauzele în factori externi: fie că este vorba de alimentaţie, de poluarea mediului înconjurător sau de vaccinuri. Este destul de greu de determinat modul în care aceşti factori influenţează dezvoltarea copilului.

Între timp, se ia în calcul încă un aspect: posibila influenţă a microflorei intestinale. După cum explică oamenii de ştiinţă, multe dintre bacteriile patogene care se află în intestin şi care conţin lipopolizaharide în structura peretelui celular pot afecta diverse ţesuturi, inclusiv creierul. Lipopolizaharidele provoacă iritaţii care sporesc permeabilitatea barierei hemato-encefalice dintre sînge şi creier, astfel că în creier pot ajunge substanţe nocive omului, astfel că oamenii de ştiinţă vorbesc despre “al doilea genom” care funcţionează in interior.

Microflora intestinală conţine numeroase tipuri de bacterii ce formează comunităţi microbiene. Majoritatea bacteriilor din microflora intestinală sînt utile şi necesare, se află într-o simbioză cu organismul uman, chiar dacă se întîlnesc şi bacterii patogene. Totodată, se păstrează un echilibru: cu cît mai mulţi “locatari” utili există în intestin, cu atît mai puţine sînt şansele celor dăunători de a-şi manifesta efectele nefaste.

De altfel, microflora intestinală a copiilor autişti a fost deja studiată, însă s-a atras atenţia doar asupra bacteriilor patogene: numărul acestora s-a dovedit mai mare la astfel de copii decît la cei sănătoşi. Probabil, aceasta este cauza faptului că persoanele bolnave de autism au mai des probleme de stomac şi tranzit intestinal.

Un nou studiu realizat sub conducerea Rosei Krajmalnik-Brown de la Universitatea din Arizona se concentrează pe analizarea bacteriilor intestinale utile la copiii bolnavi de autism. Rezultatele acestui studiu au fost publicate în revista PLoS ONE.

S-a dovedit că o biodiversitate redusă a microflorei intestinale se află în corelaţie cu simptomele pronunţate de autism. La toţi cei 20 de copii bolnavi de autism, bacteriile intestinale erau mai puţin diversificate decît la copiii sănătoşi.

În afară de aceasta, la autişti este redus numărul de bacterii de trei tipuri: Prevotella, Coprococcus şi Veillonellaceae. Aceste trei tipuri reunesc bacterii din grupuri extrem de importante, responsabile pentru descompunerea hidrocarburilor şi pentru fermentaţie. Ele joacă un rol cheie în întreaga floră microbiană a intestinului. Cel mai mult la copiii autişti lipseau bacterii de tip Prevotella, probabil cea mai importantă din microflora intestinală, cea care formează baza comunităţilor microbiene ale copiilor sănătoşi.