Numărul cadrelor nedidactice din grădiniţe este insuficient, spun directorii unităţilor preşcolare

Numărul cadrelor nedidactice din grădiniţele din judeţul Cluj este insuficient, raportat la numărul de copii care le frecventează, spun directorii acestor unităţi de educaţie preşcolară.

„Nu se mai respectă numărul maxim de copii înscrişi într-o grupă. Legea prevede maxim 20 de copii, dar în realitate lucrăm cu grupe cu număr dublu, formate din 38-40 de preşcolari. În situaţia în care o îngrijitoare se pensionează, îşi dă demisia, sau pleacă să lucreze în străinătate, postul ei se blocheză. Numărul de copii este acelaşi, sau chiar în creştere, astfel că dacă anul trecut am lucrat cu doar cinci îngrijitoare la 200 de copii, ne aşteptăm ca în acest an să fie doar patru sau trei, ceea ce reprezintă un risc major pentru securitatea copiilor, risc comparabil cu cel de la Maternitatea Giuleşti din Bucureşti, unde lipsa de personal a costat vieţile unor bebeluşi”, a declarat, pentru Agerpres, Claudia Pop, director de grădiniţă.

În opinia sa, este nefiresc ca la şapte ieşiri din acest sistem să se poată face o singură angajare. Pop spune că educatoarele şi îngrijitoarele lucrează într-o permanentă stare de stres, generată de responsabilitatea pe care o au în condiţiile în care personalul este insuficient la numărul mare de copii. Pe de altă parte, o îngrijitoare este retribuită cu doar 500 de lei.

„Am solicitat inclusiv detaşări de la şcolile desfiinţate, sau de la liceele unde a scăzut numărul de elevi. Inspectoratul şcolar ne-a răspuns că nu se poate realiza acest lucru. O treime din cadrele didactice din judeţ lucrează în grădiniţe. Ideea că la copii mici sînt probleme mici este total eronată. Fundamentele omului se pun în primii ani de viaţă. Primii trei ani sînt decisivi în formarea unui om. În Occident se acordă un rol excepţional educaţiei pre-primare. Subliniez că educatorul trebuie să lucreze cu fiecare copil în parte. Iar adaptatrea copilului la grădiniţă nu este deloc uşoară. Din păcate, foarte puţini părinţi se mai ocupă, azi, de copiii lor şi nu realizează cît de mari sînt dificultăţile într-o educaţie sistematică”, arată Claudia Pop.

Potrivit acesteia, acasă, copiii sînt lăsaţi de părinţi în faţa televizorului, indiferent de program, indiferent de oră. Nu mai există acea propensiune a părinţilor pentru stimularea intelectuală a copiilor. Foarte mulţi părinţi întreabă de ce nu se prelungeşte peste cele opt ore programul zilnic al grădiniţelor „pentru că nu au ce să facă acasă cu copiii”.

„Finalul de săptămînă este perceput de numeroşi părinţi drept o corvoadă, pentru că sîmbătă şi duminică trebuie să aibă ei grijă de propriii lor copii. Sînt părinţi care refuză să achite taxa de masă a copiilor, care este de şapte lei pe zi. Putem să îi constrîngem să o achite doar în justiţie. Copiii părinţilor care nu plătesc taxa vin, în continuare, la grădiniţă pentru că accesul lor la educaţie nu poate fi îngrădit”, a mai spus directoarea grădiniţei.

Potrivit unei ordonanţe ministeriale transmise unităţilor de educaţie preşcolară, la sfîrşitul lunii august, directorii de unităţi de învăţămînt vor intra la ore, din acest an, în funcţie de numărul de clase.

„Directorii de grădiniţe au intrat, de azi, ca educatori, la o grupă de copii, ceea ce înseamnă 40 de ore pe săptămînă. În plus de această sarcină educativă, ei vor face şi administrarea grădiniţei. Ne întrebăm ce va face managerul, de pildă, cînd vor veni echipe de la Sanepid în control, sau cînd sînt şedinţe, pentru că, potrivit fişei postului, un îngrijitor nu poate supraveghea o grupă de copii în absenţa educatorului. Cu alte cuvinte, educatorul nu poate lipsi sub nicio formă de lîngă copii, pentru deplina securitate a acestora”, a spus Claudia Pop.