„Nu poți vedea bine decât cu inima”

Sau în engleză, „One can only see clearly with the heart”, pentru a ne aminti de mesajul micului prinț al lui Antoine de Saint-Exupéry. Un proiect expozițional inedit poate fi descoperit în aceste zile la Muzeul de Artă clujean. Spun descoperit și nu doar văzut, întrucât genul acesta de proiecte, încadrate sub denominativul ”new media”, cultivă din ce în ce mai mult experiența personală a vizitatorului/privitorului, accentul cade în bună măsură pe modul individual de receptare a lucrărilor.

„[Ne]văzutul – Itinerarii subiective” (nu întâmplător se numește ca atare) pe care Andrei Budescu își propune să îl scoată la lumină este, în esență, orice miracol de zi cu zi din lumea lucrurilor simple, dar trainice, din lumea frumosului ce nu se demodează, pe lângă care, de multe ori, în tumultul cotidian, răpiți de avalanșa informației și a imaginilor în mișcare, tindem să trecem mai degrabă nepăsători.

Preț de câteva zile, în perioada 20-30 aprilie, avem însă ocazia de a călători, fără prea mult efort fizic (mintea și sufletul sunt în schimb „instrumentele” cheie indispensabile), într-o adevărată mașină a timpului. Doar că incursiunea noastră nu respectă firul cronologic evenimențial ci dimpotrivă, suntem poftiți la o întoarcere spre valorile clasice, având la dispoziție avantajele tehnicii moderne. La o revizitare a capodoperelor artei plastice românești, care capătă, astfel, un suflu nou.

Când am ales să intru în expoziția-manifest, m-am pregătit sufletește pentru ceva special. Și am avut răgazul să mă conving de acest lucru. Cele patru săli ale Muzeului de Artă, situate în aripa de onoare a clădirii, devin, în acest răstimp, un real portal de transpunere într-o emisferă a experiențelor multisenzoriale. Detalii de arhitectură barocă și o serie de opere de referință din palmaresul marilor artiști plastici pe care i-a dat țara noastră, aflate în colecția muzeului clujean, dialoghează cu un joc aparte de lumină și culoare.

În termeni științifici, se numește instalație multimedia site-specific. În cuvinte simple, eu spun ceea ce am simțit: emoții trăite la un nivel superior, interiorizarea mesajului artistic prin reducerea la esență, (re)descoperirea tradiției prin câteva elemente-cheie, prin culori-simbol care țin loc de formă concretă. Imaginea în mișcare este responsabilă pentru o contextualizare mai puternică, pentru acel „am fost acolo” atunci când privim un tablou reinterpretat. Unde mai punem faptul că ne sunt trezite, concomitent, simțul văzului, al auzului, acuitatea în general. Imersarea treptată, prin descompunerea unora dintre lucrările de bază în mai multe pasaje vizuale de sine stătătoare, aduce cu sine din partea artistului mesajul de a ne lua răgazul cuvenit când poposim într-un muzeu, de a zăbovi atât cât trebuie în fața pânzei (tempo giusto).

Nașterea artei contemporane, „din întuneric în lumină”

„Am primit această provocare din partea Alexandrei Sârbu (n.red. muzeograf, inițiatorul și curatorul expoziției) cu foarte mare bucurie, am mai lucrat împreună în trecut la câteva proiecte asemănătoare bazate pe colecția muzeului. De această dată, provocarea a fost mai mare pentru că mi-am pus amprenta personală mult mai mult asupra expoziției. Legat de limbaj, lucrez de mult timp în această direcție, inclusiv cu studenții mei. Întotdeauna m-a pasionat zona aceasta optică – audio – video, dispozitivele de proiecție pe care le poți folosi, noile moduri de a proiecta. Multe idei sunt legate de fotografie, ca și concept, ideea de cameră obscură, de obiectiv, de felul în care privești, toată această naștere din întuneric în lumină. Cercul reprezintă, de fapt, obiectivul aparatului foto. Mă bucur de această oportunitate de a explora spațiul Muzeului de Artă, de a-l valorifica, am încercat să o fac cât de bine am putut. În privința lucrărilor, am încercat să le aleg în funcție de ceea ce am simțit, sunt mai multe peisaje. Am dorit să mă axez pe natură, pornind de la ideea de a sta în natură și de a privi lumina, de a cerceta, de a contempla culoarea. Îmi plac foarte mult impresioniștii. Am dorit ca oamenii să se desprindă puțin din mediul acesta al orașului, de aici și ideea de libertate, sugerată de peisaj. Până acum, publicul vizitator a fost foarte variat, din câte am văzut, expoziția are efectul dorit indiferent de vârstă”, a declarat pentru Făclia artistul Andrei Budescu, lector univ. dr. în cadrul Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca.

Expoziția „[Ne]văzutul – Itinerarii subiective” poate fi vizitată zilnic, până duminică, 30 aprilie, în intervalul 10 – 16. Voi reveni în edițiile următoare cu noutăți, întrucât organizatorii pregătesc și o serie de evenimente artistice hibrid ce merită atenția dumneavoastră.

Iulia GHIDIU

Foto Andrei Budescu