Nu centura Apahidei constituie problema majoră pentru construirea pistei de 3500 de metri, ci finanţarea lucrărilor de deviere a Someşului

• Uioreanu promite: Dacă nu vin bani de la bugetul de stat, CJ va finanţa devierea Someşului, astfel încît, la toamnă, pista de 2100 de metri să fie funcţională •

Ian 31 Aeroport-68Există soluţii pentru ca noua pistă de 3500 de metri şi centura comunei Apahida să nu se obstrucţioneze. Conducerea Consiliului Judeţean şi cea a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca au prezentat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă posibilele soluţii pentru ca centura comunei Apahida să nu obstrucţioneze proiectul construirii noii piste de 3500 de metri a aeroportului clujean.

„Purtăm discuţii şi analizăm ce soluţii există astfel încît nici să nu cheltuim bani în plus, nici să nu deranjăm cealaltă investiţie (centura – n.r.), dar să putem realiza pista la dimensiunea pe care o dorim, pentru că ea aşa este proiectată încît să suporte orice fel de avioane”, a precizat, de la bun început, preşedintele CJ, Horea Uioreanu. Potrivit acestuia, una dintre soluţii ar fi „mutarea” pistei cu 200 de metri mai înspre oraş. „Dacă o scurtăm cu 200 de metri în partea dinspre centură şi o lungim cu 200 de metri în cealaltă direcţie, înspre oraş, atunci nu mai există nici o problemă”, a arătat şeful administraţiei judeţene.

„Capacitatea portantă e suficientă pentru un Boeing 747”, a subliniat şi directorul Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, David Cieco. Totodată, acesta a precizat că „în nici un ca, fizic, cele două nu se intersectează – capătul pistei este la 200 de metri faţă de centură – , dar pot fi anumite obstrucţii, din punct de vedere al obstacolării, pentru avioanele Boeing 747. Dinspre Apahida, acestea ar putea ateriza doar cu 90% din greutate. Din cealaltă direcţie vor putea ateriza cu greutatea maximă … Ideal pentru aeroport ar fi, pe viitor, devierea centurii”, a afirmat Ciceo, precizînd: „Aceasta nu e o problemă pentru următorii 3-4 ani ci pentru următorii 7-8 ani, dar pentru că e complexă e important să fie gestionată din timp. Din aceste motive, analizăm mai multe soluţii. Împreună cu CJ am stabilit o echipă formată din specialişti de la Drumurile naţionale, Direcţia de Ape Someş-Tisa, proiectanţi, Aeroportul Cluj”, a subliniat Ciceo. De asemenea, acesta a spus că specialiştii de la Iptana analizează propunerea lui Uioreanu de translatare a pistei cu 200 de metri înspre oraş.

Dacă aceasta este o problemă de perspectivă, nu acelaşi lucru se poate spune despre proiectul de deviere a Someşului – lucrare absolut necesară pentru ca noua pistă de 2100 de metri să fie funcţională, precum şi pentru extinderea acesteia la 3500 de metri.

„Pentru ca pista de 2100 de metri să fie funcţională, e absolut necesară finalizarea, pînă în toamnă, a devierii pîrîului Murători. Altfel, pista nu va putea fi dată în folosinţă”, a avertizat Uioreanu. „E foarte important, ca în luna martie, să putem demara lucrările de deviere – în prima etapă a pîrîurilor Murători şi Becaş – astfel încît să poată fi începute şi lucrările la sistemul de balizaj, ”, a precizat şi directorul Administraţiei Bazinale Someş-Tisa, Dan Canta. Potrivit acestuia, graficul lucrărilor se întinde pe doi ani, valoarea acestora fiind estimată la 24 de milioane de euro – bani care ar putea fi alocaţi de la bugetul de stat, sau accesaţi prin programul POS Mediu. „Dacă am avea aceşti bani am putea finaliza lucrarea chiar şi în cursul acestui an. Dacă nu vom avea bani să deviem Someşul, totul a fost în zadar”, a precizat Canta.

Şeful CJ, Horea Uioreanu, s-a angajat însă ca administraţia judeţeană să asigure o parte din finanţarea necesară, astfel încît, în toamna acestui an, noua pistă de 2100 de metri să poată fi dată în folosinţă. „Dacă, pînă în luna februarie, alocaţia bugetară nu se concretizează, ca punct de investiţie distinct, CJ va interveni şi va finanţa lucrările necesare asfel încît această pistă să fie funcţională în toamnă”, a promis Uioreanu.

Adriana STUPAR

Articole din aceeasi categorie

    Nu exista articole asemanatoare