Noul Cod silvic – o “temă de casă” restantă pentru politicienii români

Cîteva zeci de ani de pădurile din România au fost devastate constant şi aproape programatic. Aproape, pentru că “spiritul” nostru naţional nu are nimic de a face cu un program or altul, însă rezultatul acestei acţiuni de distrugere spontană dar constantă este mult superior oricărui program de distrugere calculată. Altfel spus, pădurile au fost tăiate aiurea, prosteşte, lemnul a fost efectiv furat şi apoi vîndut pe bani puţini. Această devastare a avut loc sub ochii şi cu blînda complicitate a “organelor” statului, cîte or fi fost şi de orice nivel mai sînt acestea, începînd de la pădurari, agenţi de poliţie, ingineri forestieri şi terminînd (sau poate începînd?) cu politicieni de prim rang. Oamenii din Covasna şi Harghita ar putea spune cine (şi chiar partidul din care face parte) a tăiat într-o veselie copacii de pe acolo, aşa cum acelaşi lucru l-ar putea face şi bistriţenii sau clujenii.

Acum, după cîteva zeci de ani de devastare continuă a pădurilor, onorabilii noştri politicieni, în loc să facă ceva pentru ca să fie din nou respectate legile care erau în vigoare şi care au fost flagrant încălcate, emit un set de prevederi în domeniul forestier, intitulate, pompos, Cod silvic. Chiar şi un nespecialist în domeniu poate observa că această alcătuire de texte pare a fi făcută, repede şi la iuţeală, asemenea unei teme de casă întocmită de un elev în pauza mare. De un elev care n-a prea trecut pe la ore şi care, în acest caz, n-a intrat veci pururi într-o pădure sau într-un depozit de lemne.

Vă lăsăm pe dumneavoastră să apreciaţi valoarea acestui nou act normativ şi ne limităm la a vă prezenta textul care ne-a fost furnizat privind principalele modificări ale Codului Silvic, exact în forma în care au fost propuse, argumentate şi formulate, cu menţiunea că eventualele greşeli gramaticale, de formulare sau de logică nu ne aparţin.

Viorel DĂDULESCU

“Schimbarea modalităţii de vînzare şi valorificare a lemnului – gestionare eficientă şi durabilă a pădurilor – trecerea de la vînzarea lemnului estimat (pe picior direct din pădure) la valoarea lemnului măsurat (din rampe şi depozite) – măsură obligatorie pentru proprietatea publică a statului – RNP Romsilva şi ocoalele de regim ale autorităţilor publice locale. Prin această schimbare se va realiza o valorificare economică net superioră, lemnul fiind măsurat şi fasonat, va exista un control mult mai riguros privind introducerea lemnului pe piaţă lemnul se va comercializa numai de către administrator din rampe şi depozite, comerciantul nu mai are ce căuta în pădure. Lemnul va fi tăiat şi transportat în rampe şi depozite de către firmele de exploatare care vor presta doar acest serviciu, comercializarea urmînd să se facă doar de către administrator. Prin această schimbare ne aliniem la practicile europene în domeniu. Măsura va intra în vigoare progresiv, în 2014, 50% din masa lemnoasă se va vinde obligatoriu măsurat din rampe şi depozite iar diferenţţă din 2015. Prin aplicarea progresivă se asigură perioada necesară realizării rampelor şi depozitelor. Măsura poate fi aplicată din 2014, pentru că deja în acest moment peste 30% din masa lemnoasă se vinde în rampe – depozite.

Prin modificările aduse la Codul Silvic vor fi sprijiniţi proprietarii de păduri, deoarece se asigură în mod gratuit paza micilor păroprietăţi de către RNP Romsilva- proprietăţi pînă la 30 ha, peste 8000.000 proprietari – aproximativ 1.000.000 ha. Micii proprietari vor intra în legalitate, statul plătind întocmirea amenajamentelor silvice, (document obligatoriu pentru a putea valorifica lemnmul). Proprietarii sînt încurajaţi să-şi păstreze pădure pentru a putea beneficia de fondurile provenite din sechestrarea forestieră (captare boixid de carbon).

Ocolim jaful din pădurile României. Noul Cod silvic prevede aplicarea codului penal pentru furtul de lemne ca pentru orice furt, responsabilizarea personalului silvic – introducerea autorizaţiei de practică (în cazul în care se constată tăieri ilegale şi abuzuri, personalului silvic i se va retrage autorizaţia şi nu va mai avea acces în pădure. Noul Cod silvic prevede, de asemenea, interzicerea transportului de material lemnos, noaptea, pe drumurile forestiere.

Măsuri în sprijinul agenţilor economici: dreptul de preempţiune al operatorilor din industria lemnului la cumpărarea de masă lmnoasă, încurajarea introducerii lemnului pe piaţă fasonat şi prelucrat, astfel încît la nivel local se pot încheia forme de asociere între agenţii economici şi administratorii de păduri, descurajînd astfel exportul de buştean. Acest nou Cod silvic creează cadrul necesar înfiinţării de clusetere funcţionale în domeniul prelucrării şi valorificării lemnului, generînd dezvoltare locală şi locuri de muncă.

Măsuri pentru păstrarea şi extinderea patrimoniului naţional forestier: creearea de noi surse de finanţare pentru împădurirea terenurilor – contravaloarea certificatelor de emisii de carbon – un milion de terenuri vor fi împădurite pînă în 2030; asigurarea unei suprafeţe minime obligatorii de 3 milioane ha proprietate a statului pentru realizarea unui echilibru ecologic şi asigurarea sustenabilităţii sectorului producătorilor de mobilă şi produse finite din lemn.”