Noua primăvară a ORAŞULUI

 În acest anotimp al regenerărilor, Revista de cultură urbană ORAŞUL revine în forţă în peisajul publicistic clujean, revelînd o înfăţişare care, fără îndoială, o consacră şi o individualizează. Ne aflăm în faţa unui număr consistent (reunind, de fapt, conţinutul a două reviste), realizat într-o perioadă mai îndelungată şi „lucrat” cu migală, cu atenta consemnare a realităţii, a ceea ce palpită în miezul urbei. Cu acribie şi respect, cronicarii – căci autorii sînt, fiecare în parte, cronicari ai faptului cotidian – consemnează evenimente sau restituie pagina de istorie la un nivel de comprehensiune pe măsura celor cu carte. Un statut cîştigat şi consolidat, de la care ORAŞUL nu are voie să abdice cu nici un chip.

Despre „Criză” scrie în editorialul său directorul general al revistei, arh. Ionel Vitoc, şi o face pe un ton amar, nu fără umor, însă, într-o exprimare liberă, colocvială, căreia îi este proprie capacitatea de a sugera şi a propune observaţii critice, chiar cu semnificaţii subliminale mult mai ample. Mult mai acid la adresa „fanariotismului dîmboviţean” de toate culorile, a „incapacităţii noastre organice de a ne organiza” ş.a., , în tonu-i caracteristic, editorialul profesorului Mircea Popa. Iniţiativelor Fundaţiei Culturale CARPATICA, în seria de conferinţe-dezbateri „România – Încotro?”, le sînt consacrate pagini avîndu-l ca invitat pe prof.univ.dr. Radu Munteanu, care vorbeşte despre „Şcoala viitorului”; prof.univ.dr. Pompei Cocean dezbate, sub acelaşi generic, „Regionalizarea administrativă a României (variantă)”, acelaşi subiect fiind adus în dezbatere, sub titlul „Regionalizarea inteligentă” de Dorin Boilă. Despre „Capitale culturale europene” se pronunţă Florin Moroşanu şi Anita Zărnescu Leguay. Reţinem, în continuare, din sumar: „Dinamita Nobel pentru pace” – eseu al lui Mircea Ionescu; continuarea interviului realizat de Cristian Ivaneş cu istoricul Ioan Chindriş despre Simion Bărnuţiu, la rubrica „Ideea europeană”, în timp ce la „Eveniment”, Mircea Popa face o caldă evocare a aceluiaşi Ioan Chindriş la împlinirea frumoasei vîrste de 75 de ani; tot aici, interviul lui Ionel Vitoc cu Dumitru Fărcaş – „Eu am slujit muzica timp de 51 de ani!”; arh. Ionel Vitoc scrie despre Olteniţa, oraşul scăldat într-o lumină cu totul specială, de care s-a legat prin fiorul unei mari iubiri, rămase în inima sa „ca un şirag de narcise”… Ajungem în „Cetatea universitară”, rubrică la care semnează Silvia Pintea – „Memoria vie”, cu referire specială la Florian Ştefănescu Goangă, rector al Universităţii între anii 1932-1940, şi marea profesoară Ana Fabian, care scrie cu veneraţie despre acad. Emil Pop; Sub genericul „Cluj-Napoca – istorie şi cultură” Petru Poantă vorbeşte documentat despre „Opera clujeană în perioada interbelică”, instituţia generînd „o ambianţă culturală şi o formă de educaţie de o eficienţă extraordinară”; sub acelaşi generic articolele lui Mircea Popa – „Clujul văzut de călători străini”, respectiv Vasile Lechinţan – „Enciclopedia Clujului (IV)”; ediţia a XII-a a Albumului foto CLUJUL INTERBELIC, selecţie şi prezentare de Vasile Lechinţan, din care vedem ce oameni mari a dat Clujul ţării şi lumii. Dl Radu Loneanu propune acum partea a III-a a materialului consacrat „Microcampusului universitar Andrei Mureşanu din Cluj (1925-1948)”, numindu-l drept „Cel mai frumos cartier al Clujului!”. Obiect al unei recente conferinţe de presă în care arh. Ionel Vitoc a lămurit situaţia, PUZ Făget (Cluj-Napoca), cel de pe hîrtie, şi ceea ce se află în realitate în teren, este luat „la bani mărunţi” prin prisma diverselor HCL-uri care infirmă prevederile PUZ Făget aprobat, potrivit căruia „se interzicea construirea în pădure!” Într-o revenire la subiect, „Despre pădurea Făget”, arh. Mircea Purdea pune punctul pe „i”: „oare de ce pun atîtea întrebări retorice cînd frenezia <urbanizării> Făgetului este evident în plină expansiune?”; „BAUHAUS, o artă a construcţiei” – text semnat de scriitorul Titu Popescu şi „Strada Kogălniceanu: pietonală versus parking” de Coriolan H. Oprean, care salută „victoria bunului simţ al cetăţeanului de rînd asupra aroganţei celor care se cred singurii îndreptăţiţi de a decide transformări urbanistice, radicale şi profitabile” încheie capitolul din revistă dedicat „Spaţiului urban”. Paginile color imortalizează evenimente găzduite de Galeria CASA ARTELOR: recenta expoziţie personală a venerabilului Alexandru Cristea, sărbătorit, zilele trecute, la împlinirea a 85 de ani, apoi cronici ale expoziţiilor cu lucrări ale pictorilor Dănilă Incze şi Lazăr Morcan – toate ivite de sub pana reputatului critic Negoiţă Lăptoiu. „Monedele şi monadele” poetului Marcel Mureşeanu, proza scurtă a lui Dan Rebreanu, poeziile semnate de Sânziana Mureşeanu, traducerile (prezentare şi traducere de Horia Bădescu), paginile datorate unui umorist irezistibil – Cornel Udrea –, evocarea lui Constantin Rîpă, „Tudor Jarda – 90 de ani”, „Panorama jazz” a lui Iosif Viehmann, evocările, „Raftul cu cărţi”, „Români de pretutindeni”, cronica cinematografică sau comentariile lui Teodor Mateescu la „Centenarul atletismului românesc” ş.a. conturează un conţinut pe gustul cititorilor de cuvînt tipărit, care ştiu să găsească esenţa în expresia simplă ori complicată, dar cu atît mai valoroasă a textului. Avem în faţă o revistă pe care, dincolo de notorietatea semnăturilor, o recomandă echilibrul ritmurilor literare, jocul temelor şi genurilor care dau greutate întregului. ORAŞUL – o certitudine consolidată prin seriozitate şi valoare.

Aşa cum am mai anunţat, lansarea Revistei de cultură urbană ORAŞUL – Anul VI, Nr. 26-27 (2013) va avea loc astăzi, 25 aprilie 2013, începînd cu ora 17, la Galeria CASA ARTELOR din Cluj-Napoca (B-dul Eroilor nr. 16), cu prezentări semnate de: Negoiţă Lăptoiu, Mircea Popa, Constantin Rîpă, Constantin Zărnescu şi Ionel Vitoc – gazdă şi amfitrion al manifestărilor culturale, ştiinţifice şi de atitudine civică de la CASA ARTELOR, preşedintele Fundaţiei Culturale CARPATICA.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro