Noile legi ale Educației, „pe repede înainte”

Consultările privind proiectele de legi ale Educației s-au încheiat săptămâna trecută, însă discuțiile sunt tot mai aprinse pe acest subiect.

Mai mulți intelectuali, printre care Gabriel Liiceanu, Mircea Miclea, Lazăr Vlăsceanu, Andrei Cornea, Nicolae Manolescu au trimis o scrisoare în care i-au cerut ministrului Educației consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral și a părinților, pentru reanalizarea proiectelor de legi ale educației și prelungirea perioadei de dezbateri. În replică, ministrul Sorin Cîmpeanu a declarat că perioada dezbaterilor nu mai poate fi prelungită.

Unii sindicaliști consideră că aceste consultări ar trebui să continue, având în vedere că a fost vacanță, și mulți dintre cei vizați direct de viitoarele legi nu au putut participa la discuții și prin urmare, nu au avut posibilitatea să își aducă aportul.

„Au existat întâlniri la nivelul Ministerului Educației pe anumite segmente și vorbim aici, printre altele, de discipline precum Educație fizică, Desen, Muzică, cât și de palate și cluburi sportive, la care colegii noștri au fost prezenți și au fost punctate anumite lucruri. Concluzia este că se cere atât de către mass-media, cât și de către foarte mulți colegi de-ai noștri din învățământ să se prelungească această dată de consultare a celor din sistem, fiindcă pe perioada vacanței foarte mulți au lipsit și nu au putut să fie prezenți sau să își aducă aportul pe anumite observații și concluzii. Dar trebuie să spunem că iu ce privește palatele și cluburile sportive, în mare, domnul ministru a spus, la întâlnire, că rămân în subordinea Ministerului Educației.

Pe de altă parte, în privința calificativelor care se vor da la aceste discipline, majoritatea colegilor sunt nemulțumiți. Cu ce îl vom motiva pe elev dacă îi dăm un calificativ? Din ce am auzit s-a spus că se renunță la aceste note la aceste discipline)n.red Educație fizică, Muzică, Desen) fiindcă măreau media elevilor care primeau burse, Deci prin aceste calificative facem iar economie, adică nu vom mai da burse la foarte mulți elevi…”, a declarat Lucia Cojocaru. președintele Sindicatului Liber din Învățământul Preuniversitar Cluj.

Prin urmare, sindicaliștii vor cere prelungirea consultărilor. Săptămâna aceasta, va avea loc o întâlnire a liderilor județeni, urmată de o întâlnire cu reprezentanții Ministerului.

Și politicienii din opoziție consideră că discuțiile pe aceste proiecte ar trebui să continue.  „În mod sigur ar fi oportună o prelungire a consultărilor pe aceste proiecte având în vedere marile probleme ale acestor legi pe care le-au semnalat numeroşi experți şi asociații de profil. Dar pe de altă parte  consultările au sens numai dacă decidenții le iau în serios şi nu doar le mimează ca să arunce praf în ochii opiniei publice”, a declarat senatorul USR de Cluj, Cristian Bordei.

Reprezentanții puterii consideră, pe de altă parte, că eventualele amendamente sunt suficiente pentru completări și modificări.

„Pe de-o parte da, însă având în vedere că în câteva zile începe școala consider ca eventualele amendamente mai pot fi făcute si în Parlament de către parlamentari.  Sper sa nu treacă prin angajarea răspunderii  în Parlament…”, a spus liderul PSD Cluj, Alexandru Cordoș.

Uemătorii pași

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că cele două proiecte de lege ale învăţământului preuniversitar şi superior, elaborate în concordanţă cu Raportul „România Educată”, vor intra în circuitul de avizare săptămâna aceasta.

„În prezent avem înregistrate 1.486 de seturi de propuneri. Vom finaliza procesul şi vom avea în jur de 1.500 de propuneri de îmbunătăţire a pachetului legislativ ‘România educată’, înţelegându-se prin asta învăţământul preuniversitar şi legea învăţământului superior. Seturile de propuneri totalizează mai mult de 9.000 de amendamente propuse. Acestea sunt de patru categorii: puternic justificate cu argumente, (…) simple solicitări, amendamente care se repetă şi amendamente care sunt total antagonice. Toate aceste lucruri vor fi analizate cu maximă responsabilitate în zilele ce vor urma, indiferent că sunt lucrătoare sau de weekend. Săptămâna viitoare (n.red săptămâna aceasta) vom avea o formă care să poată fi trimisă pe circuitul de avizare – Ministerul de Finanţe – foarte important, având în vedere impactul bugetar foarte mare, Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii, Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social (…) care vor elabora observaţii ce vor fi incluse în lege”, a afirmat Cîmpeanu. El a precizat că după integrarea observaţiilor entităţilor avizatoare va exista a treia formă a proiectelor de lege, după prima formă, lansată în dezbatere, şi a doua după includerea amendamentelor primite în perioada de dezbatere publică şi considerate „acceptabile”.

Ministrul a explicat că, la începutul lunii septembrie, vor intra în Guvern pentru adoptare, proiectele urmând să fie ulterior avansate Parlamentului.

„Odată ce va fi anunţată în Parlament procedura de adoptare, va urma altă serie de îmbunătăţire a propunerilor. Deci, iată, sunt trei etape majore de îmbunătăţire a celor două propuneri legislative, elaborate de Ministerul Educaţiei pe baza Raportului ‘România educată’. S-a încheiat perioada de dezbatere publică, de 43 de zile, dar partea bună este că mai sunt încă două etape în care aceste proiecte legislative pot şi sunt convins că vor suferi modificări de natură să le facă şi mai bune. Nu sunt proiectele unei persoane, nu sunt proiectele Guvernului sau ale unui anumit grup, sunt proiectele României. (…) Viitorul acestei naţiuni merită toată atenţia, merită luarea în considerare a oricărei propuneri”, a adăugat Cîmpeanu.

Propunerile, anunțate în luna iulie

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat în luna iulie o serie de modificări importante la Legea educației. Unele din acestea sunt de-a dreptul halucinante și au stârnit rapid reacții în spațiul public, mai ales în rândul dascăilor. De departe, cea mai aberantă este cea conform căreia Baxalaureatul ar urmă să presupună o singură probă scrisă pentru mai multe materii. Printre propunerile „revoluționare” mai figurează una potrivit căreia colegiile naționale vor avea dreptul să organizeze propriul examen de admitere înainte de susținerea evaluării naționale și o alta potrivit c[reia media anilor de studiu din gimnaziu nu va mai conta la admiterea în liceu.

„Examenul de Bacalaureat este prevăzut a avea următoarele probe. O singură probă scrisă de evaluarea competenţelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun. Este o probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările. Această probă constă în evaluarea competenţelor generale formate pe parcursul ciclului liceal la Limba şi literatura română, la Matematică, Ştiinţe, Istoria şi Geografia României şi ştiinţe socio-umane. (…) Două probe de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională. (…) Vor fi verificate de asemenea competenţele de bază echivalente nivelului B1, dacă doriţi”, a afirmat atunci, ministrul.

El a spus că elevii care promovează pe parcursul învăţământului preuniversitar examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene. Nu în ultimul rând, potrivit ministrului, o altă probă va evalua competenţele digitale.

Totodată, el a subliniat că peste 10.000 de persoane au formulat propuneri pentru noile legi ale educației.

Cîmpeanu a mai precizat că Proiectul „România Educată” beneficiază deja de o „asumare guvernamentală explicită” şi de o asumare parlamentară.

„Proiectul România Educată beneficiază deja de o asumare guvernamentală explicită şi beneficiază de o asumare parlamentară prin includerea în PNRR a capitolului România Educată cu o pondere a finanţării de peste 12% din total PNRR”, a arătat, la momentul lansării propunerilor, ministrul Educației.

Anca M. COLIBĂȘANU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut