Nicolae Bocșan, omagiu la 10 ani de la trecerea în eternitate

„Un profesor de neuitat”, dr. Nicolae Bocșan, a fost evocat marți, 22 septembrie 2026, la Clubul Casei Universitarilor, de către discipolii săi, printre care s-au numărat prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, prof. dr. Ovidiu Ghitta, prof.univ.dr. Ioan Bolovan, la împlinirea unui deceniu de la trecerea sa în eternitate. Evenimentul omagial „In memoriam prof. univ. dr. Nicolae Bocșan (1947-2016). Evocări în cuvinte și imagini” a fost deschis de rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David, care a apreciat contribuția profesorului Bocșan, în calitate de rector al UBB, și la dezvoltarea Facultății de Psihologie.

Dând aripi tinerilor 

Elogiind personalitatea profesorului univ. dr. Nicolae Bocșan, rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David, a spus că a rămas cu memoria unui om bun, a unui profesor dedicat școlii și a unui rector cu viziune: „Când m-am întors în țară în anul 2005, aveam intenția de a dezvolta la UBB ceea ce am văzut în Statele Unite ale Americii. Era foarte greu pentru că noi, la Psihologie, aveam o altă tradiție, o singură catedră, un singur departament. În străinătate erau abordări diferite. Am inițiat un nou departament, o nouă catedră de specialitate, o nouă școală doctorală și toate aceste lucruri s-au întâmplat în timpul mandatului de rector al profesorului dr. Nicolae Bocșan. Am primit suport din mai multe zone, dar dacă rectorul spunea „Nu”, era „Nu”. Atunci s-au născut Departamentul de Psihologie Clinică, Școala Doctorală de Psihologie Clinică, Cubul Virtual care a promovat imaginea acestei universități la nivel național. De acolo au pornit și s-au dezvoltat componentele UBBMed și platforma Inspire. În același timp îmi amintesc că am început să fiu implicat în activitățile administrative ale universității, pe latura științifică. În anul 2025 am fost pentru prima dată numit vicepreședintele Consiliului Științific din UBB. Și tot în timpul mandatului său am devenit președintele Consiliului Științific, cu suportul domnului profesor Agachi, a președintelui Consiliului Academic de atunci, Andrei Marga. Dar rectorul putea spune „Nu”. Și nu doar că m-am simțit că a spus „Nu”, ci m-a și susținut. Iar în acea perioadă, când am devenit președintele Consiliului Științific, a apărut prima dată angajamentul UBB pentru rankinguri internaționale. Atunci a apărut proiectul „UBB 500”. De atunci am început să construim. Nu-i ușor să duci o universitate cam de nici unde în rankinguri și clasamanetul Shanghai. După aceea, toți rectorii și colegii au contribuit la acest demers, dar bazele au fost puse atunci între 2004 și 2008”.

„Cel mai student dintre profesori”

La rândul său, academicianul prof. dr. Ioan Aurel Pop, student al profesorului Nicolae Bocșan, și-a omagiat maestrul printr-un discurs emoționant: „A venit la facultate în 1978. Îi eram student. Și a rămas până la sfârșitul zilelor sale pământești alături de această instituție. A stat tot timpul împreună cu studenții pentru că voia să-i facă buni istorici și n-a precupețit nimic din viață pentru cariera de dascăl. S-a specializat în Secolul Luminilor, dar a trecut la Secolul Naționalităților, celebrând prin scris modernitatea românilor. A avut în suflet Banatul său drag de unde și-a tras seva pentru că avea moși, părinți și strămoși de acolo. A studiat iluminismul bănățean în toate articulațiile sale, a început cu Damaschin Bojincă, a ajuns la Eftimie Murgu și putea să vorbească ore în șir despre Constantin Dioaconovici Loga. A scos în lumină identitatea națională a Banatului și participarea Banatului la construirea țării celei mari. A lăsat în urmă o școală de istorie modernă românească, dar cu privire spre universal. Era ortodox, dar a creat o școală de studiere a istoriei Bisericii Române–Unite cu Roma, iluminând unghiuri absolut necunoscute sau opturate intenționat în timpul regimului comunist. A avut dascăli mari și de câte ori mi-l amintesc am în minte un elogiu pe care l-a adus după căderea comunismului profesorului Ștefan Pascu, când unii încercau să-i păteze memoria. A fost apropiat de profesorii Pompiliu Teodor, Camil Mureșanu, Nicolae Edroiu. Avea mereu dialoguri interesante cu colegul nostru, trecut și el la cele veșnice, George Cipăianu. Nicolae Bocșan nu a fost un revoluționar. Mi-a spus odată că nu ne naștem toți cu vână de eroi, dar a fost un luptător pentru bine, un suflet mare apropiat de celelalte suflete, un om care nu a putut trăi altfel decât între oameni. De aceea, semenii i-au simțit căldura sufletească s-au încrezut în el și până la urmă l-au ales lider. A fost dăruit în tinerețe cu un titlu mai valoros decât orice privilegiu de noblețe, a fost numit „Cel mai student dintre profesori” și a rămas profesorul-student, profesorul studios, profesorul înconjurat mereu și căutat în fiecare clipă de studenți, de masteranzi și doctoranzi. A stârnit și invidii, așa cum se întâmplă în viață. N-a vorbit niciodată de boală, ci numai de planuri, de istorie și de oameni, ca și cum viața ar fi fost eternă. L-am văzut și-l văd în continuare printre noi și vă îndemn să ne rugăm pentru amintirea lui frumoasă și s-o ducem mai departe.

 Istoric harnic

Decanul Facultății de Istorie și Filosofie, prof. dr. Ovidiu Ghitta, l- a evocat pe mai tânărul „dascăl de neuitat”, Nicolae Bocșan: „Am ajuns student al Facultății de Istorie și Filosofie în anul 1981, domnia sa avea atunci 34 de ani și era membru al unei triplete de tineri istorici: Vasile Pușcaș, Ovidiu Mureșan și Nicolae Bocșan. Domnia sa a devenit un fel de tutore al anului nostru chiar de la început. Avea energia tânărului universitar, căldură umană, capacitatea extraordinară de a empatiza cu tinerii, avea plăcerea, dorința de a fi în mijlocul tinerilor și de a fi alături de noi. L-am avut profesor la seminar în 1983, dar până atunci am fost împreună la practica agricolă, la evenimentele sociale ale studenților. A fost un dascăl de care ne-am apropiat și pe care l-am iubit tocmai pentru capacitatea lui de a se apropia și interacționa cu noi. Atunci când profesorul Bocșan este omagiat, este evocat și ca administrator, deținător de funcții (decan, prorector sau rector), fie este pomenit ca magistru de cei care au fost în imediata apropiere a domniei sale și care au făcut cercetări alături de dânsul. Dar din amintirile unui student, care a făcut seminarul general de Istorie modernă a României cu domnia sa, vreau să spun că a fost și un mare profesor. Erau seminarii exemplare, stimulative, știa să dea bibliografie interesantă, să ne provoace să discutăm ideile, chiar și discuții contradictorii, și nu o dată s-a dovedit să accepte punctele noastre de vedere chiar dacă erau un pic diferite. A fost un mare profesor. Nu în ultimul rând, profesorul Bocșan a fost un exemplu de istoric harnic care transmitea prin ceea ce făcea, prin programul său de muncă, ideea că universitarul istoric trebuie să fie mereu în priză, să citească, să se documenteze, să-și ridice nivelul de cunoștințe, orizontul cultural. A fost profesorul care în tinerețe s-a dovedit a fi deschis spre noi direcții de cercetare în istorie și i-a învățat pe discipolii domniei sale să meargă și spre teme pe care dânsul nu le frecventa dar pe care le avea în vedere și le stima. Așa rămâne în amintirile unui fost student și a unui coleg. Am devenit apropiați pe măsura ce timpul s-a scurs, dar am fost foarte apropiați în ultimii ani ai vieții domniei sale atunci când devenise prorector al facultății noastre și eu eram decan. L-am văzut în exercițiul funcțiunii și am apreciat ceea ce știam, că era un om devotat și dedicat nu doar catedrei și studenților, ci și instituției noastre, universității. Păstrez foarte frumoase și pregnante amintiri cu profesorul Nicolae Bocșan”.

Onest și generos

Directorul Institutului „George Barițiu” al Academiei Române Cluj-Napoca, prof.univ.dr. Ioan Bolovan, a caracterizat personalitatea profesorului Bocșan folosind trei cuvinte: onestitate, generozitate și complexitate. „Onestitatea răzbate din toată cariera sa istoriografică începând cu tematica subiectelor de licență, master și doctorat. (…) A avut grijă când a dat lucrările de licență, master și doctorat să nu privilegieze Biserica Ortodoxă, el fiind un credincios ortodox, de la monumentala proiecție de documente privindu-l pe marele ierarh Andrei Șaguna, la valoroasele monografii de ierarhi greco-catolici. În egală măsură s-a îngrijit de recuperarea trecutului bisericii greco-catolice”. De asemenea, potrivit profesorului Bolovan, onestitatea istoricului Bocșan reiese din îndemnul către discipolii săi de a apela la sursele primare, dar și din practicarea comparatismului, consultând și alte cercetări. Academicianul Ioan Bolovan a dezvăluit generozitatea profesorului său care i-a împrumutat mașina personală de scris pentru a-și scrie teza de licență și alte lucrări importante. Academicianul clujean a evidențiat complexitatea personalității profesorului său relevată de varietatea cercetărilor efectuate, cultura istoriografică și deschiderea spre inovații, cu subiecte în vogă în istoriografia universală, dar și de către colaborările realizate cu universități, muzee, biblioteci, arhive și alte instituții.

Evenimentul dedicat memoriei profesorului Nicolae Bocșan a fost organizat de către Direcția Patrimoniu Cultural Universitar a Universității Babeș-Bolyai și a mai cuprins o expoziție foto cu documente puse la dispoziția organizatorilor de către familia Bocșan. Profesorul Nicolae Bocșan a fost decan al Facultății de Istorie și Filosofie (1992-1996), iar în anul 2004 a devenit rectorul UBB Cluj-Napoca.

Tia SÎRCA

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.