Nevoi urgente ale familiilor cu copii din Ucraina, aflate în România

Cei mai mulți dintre părinții ucraineni aflați în România împreună cu copiii lor spun că nevoile lor urgente sunt legate de accesul limitat la servicii medicale (62%), de lipsa resurselor financiare necesare procurării de bunuri utile vieții de zi cu zi (55%), ori de plata chiriei (46%), de cheltuielile destinate îngrijirii și educației copiilor (32%) și de procurarea hranei (26%). În ceea ce-i privește pe copii, temerile lor sunt legate de experiența războiului, chiar și acum, când se află în România, unde parcurile și bunătatea oamenilor le-au plăcut cel mai mult. Dorința copiilor e ca războiul să înceteze și ei să se întoarcă în Ucraina – relevă datele unei analize realizate de Salvați Copiii România.

Potrivit datelor organizației, în România, de la declanșarea acestei crize (24 februarie), au intrat 1.193.693 de cetățeni ucraineni. Dintre refugiații care au ales să rămână pe teritoriul țării noastre (87.120 de persoane), 4.357 au solicitat azil și 38.419 au permise de ședere temporară. Spre deosebire de solicitanții de azil, persoanele care beneficiază de protecție temporară nu au venituri constante și, dacă nu au alte surse de venit din Ucraina, întâmpină serioase dificultăți în a-și asigura cele necesare.

Conform analizei Salvați Copiii, nevoile pe care familiile ucrainene le resimt și pe care nu le pot acoperi sunt legate de: costurile medicale și accesul la servicii medicale (62%), „ceea ce înseamnă, concret, procurarea de medicamente, sprijin psihosocial pentru copii și adulți, protecția medicală a copiilor cu afecțiuni medicale, sprijin pentru înregistrarea copiilor la medicul de familie, oferirea de consiliere și acompaniere la instituțiile medicale; bunuri non-alimentare (55%), obiecte de uz imediat, casnic sau personale (îmbrăcăminte, încălțăminte) sau destinate comunicării prin telefon, alte cumpărături cotidiene etc.; plata chiriei (46%) sau a utilităților pentru locuințele în care se află în diferite localități ale țării; realizarea de economii pentru cheltuieli neprevăzute (40%), „ceea ce ar crea un sentiment de minimă siguranță în contextul actual al totalei imprevizibilități a situației din Ucraina și țările europene”; cheltuielile destinate îngrijirii și educației copiilor (32%), cum ar fi rechizitele, tabletele școlare ori alte lucruri specifice activităților recreative; procurarea hranei zilnice (26%); cheltuielile de transport (26%), inclusiv combustibil ori întreținerea mașinilor proprii; produse igienico-sanitare pentru copii și ceilalți membri de familie (19%); procurarea apei (8%).

„Zeci de mii de copii ucraineni se află astăzi în România, alături de familiile lor, foarte mulți dintre ei trăind experiența devastatoare a războiului, frica permanentă pentru viața lor și a celor dragi. În situații critice, amenințătoare la adresa vieții copiilor lor, se află sute de mii de mame, nevoite să părăsească Ucraina” – arată Salvați Copiii.

Organizația a desfășurat consultări cu 45 de copii ucraineni (7 – 15 ani), pentru a afla cum privesc prezentul și viitorul din perspectiva experienței lor dureroase, răspunzând la câteva întrebări, precum: Ce te sperie cel mai mult? Ce ți-ai dori cel mai tare sau ce ai vrea să se schimbe? Ce îți place cel mai mult în România? Ce ai dori să transmiți copiilor din România? Ce ai dori să transmiți copiilor din Ucraina?

„Cele mai mari temeri ale copiilor sunt legate de experiența bombardamentelor și a luptelor din satele și orașele în care trăiau. Chiar și acum, când se află în condiții de siguranță, mulți dintre ei rămân cu gândul la cei dragi rămași în urmă, făcând față cu dificultate incertitudinilor: «Mă tem să nu moară tata», «Mă tem că vreo rachetă va nimeri în casa mea», «Mă tem că Ucraina poate să nu mai existe». Răspunsurile primite la a doua întrebare arată dorința copiilor de a vedea războiul oprit și de a putea apoi să se întoarcă în Ucraina. Unii dintre ei își doresc ca țara lor să fie învingătoare, iar pentru alții, cea mai mare dorință este de a-și revedea tatăl. Ce le place cel mai mult în România? Parcurile și oamenii care i-au întâmpinat cu bunătate reprezintă răspunsurile cele mai frecvente la această întrebare. Unii dintre copii au spus că, în România, le place școala în care învață și noii lor prieteni. Au fost și opinii care indică faptul că unii dintre copiii ucraineni simt că situația și experiențele lor nu sunt pe deplin înțelese de copiii din România. Ce ar dori să transmită copiilor din Ucraina? De la încurajări, la exprimarea afecțiunii sau a îngrijorării ori compătimirii, până la dorința de a oferi lucruri considerate că ar lipsi celor rămași acasă, mesajele copiilor arată în mod evident preocuparea pentru soarta prietenilor lăsați în urmă” – arată Salvați Copiii România.

Organizația a desfășurat acțiuni, încă din 25 februarie 2022, pentru a asigura asistența umanitară a 128.501 persoane, dintre care 74.715 de copii ucraineni și 53.786 de adulți (femei, vârstnici, bărbați cu derogare medicală, familii extinse), în 9 puncte de trecere a frontierei, 5 centre de cazare și proceduri pentru solicitanții de azil ale Inspectoratului General pentru Imigrări, două tabere de refugiați IGSU și două puncte de staționare, 6 spații prietenoase pentru copii și 6 locuri speciale pentru mamă și copil. Sprijinul material a constat în alimente de bază, produse de igienă, îmbrăcăminte, încălțăminte, articole pentru bebeluși, cartele telefonice oferite gratuit de companiile de telefonie mobilă. De asemeni, specialiștii Salvați Copiii au asigurat suport emoțional copiilor și părinților lor și activități de traducere și consiliere informațională. Organizația a creat și un prim serviciu de consiliere în București, în care, până în prezent, 1.328 de copii și 1.524 de adulți au beneficiat de tichete sociale, produse pentru îngrijirea bebelușilor, consiliere informațională etc. Salvați Copiii și-a extins intervenția și în Republica Moldova și a organizat, din fonduri proprii și în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale din această țară, două transporturi umanitare cu produse pentru 42.000 de bebeluși și mame din Ucraina, adăpostiți aici.

M. TRIPON