Netanyahu a insistat pentru un atac asupra Iranului înaintea alegerilor din Israel

The New York Times

În perioada premergătoare alegerilor cruciale de marți din Israel, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a încercat, timp de săptămâni întregi, să orchestreze un nou atac aerian asupra Iranului, dar s-a lovit de opoziția șefului Statului Major al armatei, potrivit a trei oficiali de rang înalt din cadrul sistemului de apărare israelian și a altor trei persoane informate despre această chestiune, relatează David M. Halbfinger.

Ulterior, în ultimele zile, șeful Statului Major, generalul-locotenent Eyal Zamir, a devenit îngrijorat de faptul că Netanyahu a început să facă presiuni pentru o acțiune diferită împotriva Iranului – alta decât un atac direct –, potrivit unui oficial israelian și unei persoane informate cu privire la acest subiect; niciunul dintre aceștia nu a precizat natura unei astfel de acțiuni. Generalul Zamir a considerat că un asemenea demers ar reprezenta o eroare de calcul, capabilă să determine Iranul să atace Israelul.

Oficialii israelieni și persoanele informate cu privire la aceste discuții au vorbit sub protecția anonimatului, nefiind autorizați să facă declarații publice.

Motivația lui Netanyahu de a insista pentru un atac asupra Iranului înainte de alegeri nu a fost clară, însă o revenire la starea de război ar fi putut, teoretic, să perturbe sau chiar să amâne scrutinul.

Tensiunile din culise legate de un posibil atac israelian sau de o altă acțiune împotriva Iranului survin în contextul în care Netanyahu a prezentat public miza alegerilor în termeni tot mai apocaliptici. În weekend, el a publicat pe rețelele de socializare o imagine generată de inteligența artificială, înfățișând un nor în formă de ciupercă deasupra Tel Avivului, și a avertizat, într-o intervenție televizată, că votul va decide „existența Israelului”.

Aceste apeluri la temerile israelienilor urmăresc să convingă alegătorii să perceapă conflictul cu Iranul drept cea mai urgentă problemă și să-i acorde lui Netanyahu încrederea de a continua să conducă lupta împotriva principalului adversar regional al Israelului. Potrivit unor oficiali și persoane informate cu privire la acest subiect, atunci când domnul Netanyahu a insistat pentru intensificarea conflictului cu Iranul, generalul Zamir a ridicat o serie de obiecții și îngrijorări, concluzionând, în cele din urmă, că nu există o necesitate imediată sau urgentă pentru o astfel de acțiune.

O asemenea evaluare din partea șefului militar are o greutate aparte: ea poate îngreuna prezentarea momentului ales drept o necesitate militară.

Deși, în principiu, generalul Zamir nu se opune unei acțiuni împotriva Iranului, el a obiectat față de desfășurarea acesteia înainte de alegeri, potrivit unui oficial israelian și a două persoane informate despre acest aspect. Generalul Zamir și comandantul Forțelor Aeriene Israeliene, generalul-maior Omer Tischler, au invocat sensibilitățile politice și dificultatea de a explica publicului de ce o astfel de acțiune trebuia să aibă loc tocmai în acel moment, au declarat doi înalți oficiali israelieni din domeniul apărării.

Într-un comunicat, armata israeliană a precizat că procesul său de luare a deciziilor operaționale se bazează strict „pe considerente de securitate”, precum și pe „responsabilitatea sa în calitate de instituție națională”.

Îngrijorările legate de motivațiile politice din spatele unui eventual atac asupra Iranului nu dispar odată cu ziua de marți. Potrivit a trei înalți oficiali israelieni din domeniul apărării și a două persoane informate despre acest subiect, o reluare a ostilităților cu Iranul în săptămânile de după alegeri ar putea avea, de asemenea, un impact semnificativ.

Dacă adversarii domnului Netanyahu vor câștiga alegerile, aceștia vor avea, cel mai probabil, ocazia de a forma noul guvern; însă, o revenire la starea de război ar putea îngreuna sau chiar zădărnici eforturile lor de a constitui o coaliție de guvernare în termenul prevăzut de lege. De asemenea, reluarea luptelor ar putea genera presiuni politice pentru formarea unui guvern de unitate națională care să îl includă pe domnul Netanyahu.

Informațiile privind divergențele dintre domnul Netanyahu și conducerea armatei cu privire la un posibil atac – relatate inițial de postul israelian Channel 12 – au stârnit un val de indignare în Israel. Unul dintre rivalii domnului Netanyahu, Avigdor Liberman, a cerut procurorului general să deschidă o anchetă pentru a stabili dacă prim-ministrul a comis un act de trădare.

„Încercarea de a târî Israelul într-un război în ajunul alegerilor, implicând sacrificarea soldaților israelieni doar din teama de a pierde scrutinul, reprezintă o trădare a națiunii”, a scris domnul Liberman – care a deținut anterior funcțiile de ministru al apărării și ministru de externe în guvernele conduse de Netanyahu – într-o plângere oficială. Domnul Netanyahu, în vârstă de 77 de ani, luptă pentru a-și menține puterea în fața unei opoziții conduse de Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei.

Apelurile domnului Netanyahu către alegători au devenit tot mai îngrijorătoare în ultimul weekend al campaniei, premierul afirmând că înfrângerea sa ar putea duce la anihilarea Israelului. De asemenea, el a sugerat că, indiferent de rezultat, Israelul ar putea traversa o perioadă mai dificilă.

Vineri, el a declarat că israelienii ar trebui să se pregătească pentru încetarea sprijinului militar american, în valoare de miliarde de dolari, având în vedere scăderea pronunțată a popularității Israelului în rândul opiniei publice din Statele Unite. Totodată, el a menționat posibilitatea ca Israelul să se confrunte cu „sancțiuni bancare”, ca urmare a condamnării la nivel internațional, ceea ce ar putea forța țara, în anii următori, să se bazeze pe criptomonede pentru a ocoli sancțiunile.

Aceste afirmații au stârnit un val de critici. Banca Israelului – banca centrală a țării, care își menține o poziție neutră din punct de vedere politic – a emis un avertisment rar, precizând că criptomonedele nu ar putea salva economia în cazul unor sancțiuni internaționale. Iar un fost guvernator al Băncii Israelului, Jacob Frenkel, a declarat că o desprindere de sistemul financiar global ar transforma Israelul într-un „lepros”.

Liderii opoziției l-au acuzat pe Netanyahu că acceptă, în esență, ideea ca Israelul să devină un stat paria.
„Și-a ieșit din minți”, a spus Yair Lapid, unul dintre rivalii de centru ai lui Netanyahu. „Prim-ministrul Israelului, în plină campanie electorală – cu doar trei zile înainte de scrutin – le cere oamenilor să-l voteze, promițând, în schimb, că va menține Israelul izolat.”

De săptămâni întregi, Netanyahu susține, de asemenea, că Iranul ar putea ataca Israelul pentru a sabota alegerile – declarații pe care unii analiști militari le consideră destabilizatoare. În weekend, tonul discursului său a devenit și mai alarmant.

Duminică dimineață, Netanyahu a publicat imaginea – generată cu ajutorul inteligenței artificiale – a unui nor în formă de ciupercă, rezultat în urma unei explozii nucleare deasupra Tel Avivului, cea mai mare metropolă a Israelului. El a însoțit imaginea cu un citat de la un susținător, potrivit căruia scandalurile care îl vizează – în prezent, el este judecat pentru acuzații de corupție, pe care le neagă – nu sunt altceva decât o diversiune menită să distragă atenția de la „pericolul existențial, real și tangibil” reprezentat de Iran.

Iranul neagă că ar urmări obținerea unei arme nucleare, dar a amenințat în repetate rânduri Israelul – despre care se crede, la scară largă, că deține propriul arsenal nuclear.

Câteva ore mai târziu, Netanyahu a acordat unul dintre ultimele interviuri din campania sa electorală postului israelian Channel 14, o rețea care preia, în mare parte, temele și retorica prim-ministrului. El a avertizat că blocul său de dreapta riscă să fie învins.

„Nu avem victoria asigurată, dar nici nu este o cauză pierdută”, a declarat Netanyahu.

Prim-ministrul a avertizat că Israelul riscă să ajungă în aceeași situație cu țări precum Belgia, Marea Britanie și Franța, care, în opinia sa, au fost „distruse” de o alianță între „stânga politică și islamul radical”. Ridicându-se în picioare, domnul Netanyahu s-a comparat cu un lider evreu care avertiza comunitatea evreiască din Europa anilor ’30 cu privire la Holocaustul iminent. Domnul Netanyahu a afirmat că domnul Eisenkot și aliații săi nu vor face ceea ce este necesar, promițând, în schimb, că va distruge programul nuclear al Iranului și va răsturna guvernul de la Teheran.

Domnul Netanyahu s-a lăudat în repetate rânduri că a distrus programul nuclear iranian, pentru ca ulterior să vorbească despre acesta ca despre o amenințare iminentă. „Nu putem trăi alături de această bombă”, a spus el. „Fie ne vor distruge ei pe noi, fie vom distruge noi acest cult otrăvitor.”

Adversarii domnului Netanyahu consideră, de asemenea, că viitorul țării lor atârnă de un fir de ață. Mulți israelieni liberali se tem că aceste alegeri reprezintă ultima lor șansă de a împiedica transformarea țării într-un stat autoritar, aflat sub influența dreptei religioase și izolat pe scena internațională.

Duminică seara, domnul Eisenkot a făcut un ultim apel către alegători, îndemnând la unitatea națiunii „pentru a ne salva Israelul”. „În joc, la aceste alegeri, nu este nimic mai puțin decât securitatea Israelului și supraviețuirea poveștii israeliene, așa cum o cunoaștem”, a declarat domnul Eisenkot.

HINT

Deși, în principiu, generalul Zamir nu se opune unei acțiuni împotriva Iranului, el a obiectat față de desfășurarea acesteia înainte de alegeri

HINT

Reluarea luptelor ar putea genera presiuni politice pentru formarea unui guvern de unitate națională care să îl includă pe domnul Netanyahu.

AUTOR

David M. Halbfinger este șeful biroului din Ierusalim al publicației The Times, coordonând relatările despre Israel, Gaza și Cisiordania. El a ocupat această funcție și în perioada 2017–2021, iar între 2021 și 2025 a fost editor pe probleme politice.