„Nepot de ţăran” – site gratuit care prezintă şi susţine viaţa şi afacerile din mediul rural

„Nepot de țăran” este un proiect început în această toamnă de doi tineri clujeni, Francesca şi Constantin Gozman, care își propun să-i prezinte pe cît mai mulți dintre cei care, la fel ca ei, aleg să se inspire din tradițiile românești atunci cînd își aleg drumul în afaceri sau chiar în viață.

Proiectul este dezvoltat sub forma unei platforme editoriale interactive, disponibilă la adresa www.nepotdetaran.ro, care prezintă povești de succes, portrete și interviuri ale tinerilor întorși în mediul rural. „Vrem să contribuim la promovarea stilului de viață tradițional românesc și să îl prezentăm ca pe o opțiune viabilă pentru tinerii de azi”, spune Constantin Gozman.

Platforma este gratuită, interactivă și informativă, şi reunește portrete și interviuri ale tinerilor ce au reușit să cultive și îmbogățească stilul de viață tradițional românesc. Platforma are și rolul de a susține dezvoltarea unei comunități a celor deja reîntorși în mediul rural, dar și a celor care iau aceasta în considerare ca pe o alternativă de viață. Site-ul prezintă deja circa 50 de povești de succes în turism și agricultură, precum și proiecte în domeniul antreprenoriatului social. „Nepot de țăran” este un proiect editorial co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

De la antreprenoriat la livadă de aluni

Francesca și Constantin reprezintă un exemplu de schimbare a carierei și a felului de a trăi. Aşa cum ei înşişi susţin, după zece ani de experiențe profesionale diferite, în care au fost antreprenori, manageri sau angajați în diferite organizații, cei doi și-au investit toate economiile, şi chiar mai mult decît atît, în cumpărarea a 33 de hectare de deal și de pădure în comuna Vultureni, la 30 de kilometri de Cluj. Au cumpărat şi două case maramureșene de lemn, originale, și le-au adus pînă la Vultureni, unde le-au asamblat, cu ajutorul unor meșteri maramureșeni, într-o singură locuință (foto). „Sperăm să ne mutăm acolo înainte de Crăciun. Vrem să creștem o livadă de aluni și mai avem cîteva idei care să ne permită, în timp, să trăim din ce producem aici, local”, spun ei.