“Neoficial”, Târgul de la Negreni începe de luni

Pe vremuri, Tîrgul de toamnă de la Negreni funcţiona în week-end-ul celei de-a doua săptămâni din octombrie, însă, mai recent, manifestarea începe “oficial” de joi, pentru ca în acest an să debuteze chiar de luni.

Această luni este prima zi – mai mult sau mai puţin “oficială” – a Tîrgului de toamnă de la Negreni. “Oficială” pentru că, din punctul de vedere al Primăriei din localitate, tîrgul începe abia de joi, de cînd instituţia va încasa şi bani pentru accesul publicului în spaţiile pe care le deţine.
Dar, tîrgul s-a întins şi dincolo de spaţiile Primăriei, în cele ale Composesoratului. “Cei cu antichităţile vin mai devreme, de luni. Au plătit, vor să se instaleze, mai discută unii cu alţii, poate mai şi vînd. O bună parte dintre ei vor sta dincolo de Criş (Crişul Repede, rîul în vecinătatea căruia se organizează târgul – n.r.), pe terenul Composesoratului, dar mai sunt şi care stau pe terenul nostru”, spune Radu Secan, secretarul Primăriei Negreni. De altfel, se pare că problema terenului este una importantă, cererea depăşind oferta. “Şi noi, pe terenul Primăriei, mai avem ceva locuri libere, pe la periferie. Cine vrea se mai poate înscrie. Dar, cele mai multe spaţii sunt ocupate, deşi tot tîrgul se întinde pe mai bine de 5 hectare, din care noi avem peste 3 hectare” adaugă Radu Secan.
Însă, oare cum s-a ajuns ca un banal tîrg de ţară să devină una dintre cele mai cunoscute evenimente “de profil”, la care lumea se înghesuie, şi a cărui notorietate o depăşeşte – deşi exemplul este poate forţat – pe cea a “Zilelor economiei germane” din Cluj-Napoca?

Tîrgul a rezistat şi imperiului şi comunismului
Din cîte spun istoricii, Tîrgul de la Negreni datează de prin Evul Mediu, prima atestare cvasi-general recunoscută fiind anul 1815, deci de pe vremea imperiului austro-ungar, cînd manifestarea era trecută în ,,Calendarul târgurilor”. De fapt, la Negreni au loc două târguri: cel de primăvară, din iulie, – “Târgul coaselor”, denumirea provenind din faptul că pe vremuri de acolo se puteau cumpăra diverse unelte agricole, inclusiv coase -, şi cel de toamnă, din octombrie, “Fechetău” cum i se mai spunea. Cu timpul, târgul din toamnă a ajuns mai mare decât cel “al coaselor”, însă, ceea ce este mai interesant, amblele au continuat să existe indiferent de perioada şi sistemul politic pe care le-au traversat.
Este poate amuzant să reamintim că, în perioada comunistă, unele întreprinderi clujene plăteau “lichidarea” mai repede decât de obicei, tocmai pentru ca oamenii să aibă bani pentru târg. (Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu terminologia “epocii de aur”, să precizăm că, pe atunci, salariul era plătit, fără excepţie, în două tranşe: prima era “avansul”, care se primea cam prin zilele de 20-25 ale lunii, pentru prima perioadă lucrată în luna respectivă, iar a doua era “lichidarea”, care se primea cam prin zilele de 10-15 ale lunii următoare, pentru ultima perioadă lucrată în luna precedentă).

Un târg cu câte cele şi de toate
Secretul – dacă există un secret – poate că stă şi în caracterul oarecum sărbătoresc al lucrurilor. Oamenii merg la Negreni nu doar pentru a achiziţiona ceva “de strictă necesitate”, ci şi pentru a vedea ce se mai vinde, pentru a mânca ceva altfel şi altundeva decât acasă, sau doar pentru a cumpăra ceva de care nu au neapărată nevoie – un mic lux. Şi oferta nu lipseşte. De la Negreni se pot lua, fără grija TVA-ului, cîte cele şi de toate: lucruri noi (începînd de la haine, papuci, covoare, veselă, perdele ori tot soiul de articole de uz casnic – chinezisme, turcisme sau mai “de firmă”) până la – haideţi să le spunem – “antichităţi” (icoane or tablouri, haine, farfurii, cusături or moblier popular, ceasuri de epocă, cărţi şi altele asemenea).
Şi nu sunt puţini vizitatori. “Anul trecut am avut cam 10.000 de oaspeţi, dar a cam plouat. Anul ăsta ne aşteptam să vină cam 12-15.000. Ajung la noi oameni din toată ţara, dar şi din Ungaria, Austria sau Germania”, spune Radu Secan. După cum se poate observa, până la urmă, târgul este chiar o şi afacere.

Investiiţii de circa 20.000 de lei, profit dublu
Primăria din localitate a sesizat potenţialul târgului şi a început să investească în manifestare. “Vom cheltui undeva în jur de 20.000 de lei. Bani deja s-au investit în modernizarea grupurilor sociale – avem două clădiri cu cabine şi cu apă curentă -, în îmbunătăţirea reţelei de alimentare electrică, avem două parcări organizate – în centrul localităţii şi pe platoul dispre Cluj -, sunt amplasate publele pentru gunoi pe aleile principale, în plus avem contracte cu o societate de salubrizare şi cu o firmă de pază”,  spune Radu Secan, care speră ca în acest an veniturile să fie cel puţin la nivelul celor de anul trecut. “Şi anul trecut am cheltuit cam tot 20.000 de lei şi am încasat cu ceva peste 60.000 de lei”, afirmă secretarul Primăriei. Deci, un profit de circa 40.000 lei.
V. DĂDULESCU